Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 2: fantoma partidului unic

April 25, 2015, 12:32 am

≫ Next: Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 3: mineriada cercetasiei

≪ Previous: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - traditie vs. impostura (ep. 1)

$

0

0

Pe 18 iunie 1990 lua fiinta la Miercurea Ciuc “Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania - UCMR” (Romániái Magyar Cserkészszövetség - RMCSSZ), constituita pe criterii etnice. 

(vezi si: statut, cercetasia maghiara in afara granitelor)

La 1 martie 1991, cu sprijinul asociatiei similare din Grecia si al Asociatiei Mondiale a Fetelor Ghide si Fetelor Cercetase (World Association of Girl Guides and Girl Scouts - WAGGGS), s-a infiintat Asociatia Fetelor Ghizi din Romania (vezi statut).

De remarcat ca aceasta asociatie nu a sustinut in nici un moment ca este continuatoarea vechii organizatii de fete sau vechea organizatie "reinfiintata" (vezi Asociatia “Cercetasele Romaniei” (1930-1936), afiliata international in acei ani la WAGGGS), ci doar ca "adera la principiile fundamentale fixate în 1910 de fondatorul WAGGGS, Lordul Robert Baden-Powell".

In acelasi an se infiinta Asociatia Cercetasilor Crestini Romani din Federatia Scoutismului European (ACCR-FSE) cu sprijin din partea cercetasilor francezi, membri FSE.

Pe 11 noiembrie 1991, cu ajutorul unui grup de lideri cercetasi din Italia (membri AGESCI - Asociatia Italiana Catolică a Cercetasilor si Ghizilor), s-a constituit "Asociatia Scout Catolica Romana" (ASCRO), primele grupuri fiind formate la Iasi.

In episodul trecut aratam ca fara a avea argumente juridice, Asociatia Cercetasilor din Romania (ACER) s-a considerat continuatoarea fostei Asociatii Cercetasii Romaniei, insusindu-si nejustificat reputatia si palmaresul acesteia.

In fata acestui fapt,  “Asociatia fostilor cercetasi si cercetase” - considerandu-se moral succesoarea fostilor cercetasi - va opera modificari in statutul si denumirea sa, in scopul de se legitima ea insasi ca si continuatoarea fostei asociatii din anii 1914-1937.

In anul 1991 va introduce la scopul asociatiei  (art.2):  "Asociatia prin membrii sai delegati va organiza "Cercetasia Romana", care va avea ca indreptar Legea Cercetasului" 

hotarare judecatoreasca 1991

In anul 1992 isi va schimba numele din "Asociatia fostilor cercetasi si cercetase" in "Asociatia Cercetasii Romaniei" si va fi adoptat un nou statut, prin care se considera continuatoarea Asociatiei “Cercetasii Romaniei”, Asociatiei “Cercetasele Romaniei” si “Asociatiei Cercetasilor Romaniei din Rasboiul 1916-1919”

statut 1992

hotarare judecatoreasca 1992

Cele de mai sus sunt facute tardiv, deoarece in anul 1991 Asociatia Cercetasilor din Romania incepuse procedura de afiliere la Organizatia Mondiala a Miscarii Scout (OMMS / WOSM) unde se prezentase deja ca fiind continuatoarea miscarii desfiintate in anul 1937.  Lucru pe care OMMS il va accepta si din considerente de timp, pentru a nu pierde startul intr-o tara aflata in tranzitie dupa decenii de comunism, in care deja apareau alte asociatii cercetasesti din alte structuri internationale (concurente).

In aprilie 1991 se tine la Campina un prim curs pentru lideri, cu formatori trimisi de OMMS.

La 5 septembrie 1992 are loc prima Conferinta Nationala a “Asociatiei Cercetasilor din Romania” (participa si Jean-Pierre Isbendijan, din partea Biroului European al OMMS).

Pe 20 iunie 1993, in urma unui accord cu Uniunea Cercetasilor Maghiari, ACER se va transforma in Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei – ONCR (1)

hotarare judecatoreasca 1993

In iulie 1993, ONCR va fi acceptata ca membru cu drepturi depline in OMMS / WOSM.
Trebuie precizat ca OMMS / WOSM accepta afilierea unei singure asociatii/federatii dintr-o tara (vezi si lista membrilor).

In perioada urmatoare, “tensiunile existente in scutismul European s-au indus si la noi, unde “Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei” a incercat sa monopolizeze intreaga cercetasie romaneasca. Amintirea “partidului unic” si a ideologiei unice erau prea puternice pentru a nu face deosebit de dezagreabila ideea inregimentarii tuturor miscarilor de scouti si ghide intr-o structura unica, patronata de stat si - inerent - mai mult sau mai putin ghidata de acesta.

In schimb, o asemenea politica era coerenta cu tendintele regimului Iliescu, astfel ca venind in intampinarea dorintei unor fosti activisti de copii si tineret, ca si a presiunilor OMMS, 
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a emis, la 17.10.1995, Hotararea nr. 83, “privind infiintarea si functionarea organizatiilor de cercetasi din Romania”, cu urmatorul continut:

Art.1. Aproba propunerea privind adoptarea de masuri pentru intarirea autoritatii Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei”, ca organizatie unica in Romania, afiliata la OMMS si de interzicere a organizatiilor care nu sunt acceptate de OMMS.

Art.2. Ministerul Invatamantului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, prefecturile si primariile vor sprijini activitatea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” si filialelor locale ale acesteia.

Semnat: Presedintele CSAT, Ion Iliescu

In legatura cu aceasta se impun trei observatii:

1. interzicerea formarii altor organizatii decat ONCR este anticonstitutionala, deoarece incalca dreptul la asociere, garantat de Constitutie;

2. transforma optiunea OMMS intr-un criteriu obligatoriu pentru Romania, ceea ce constituie o atingere inadmisibila a suveranitatii tarii;

3. discrimineaza pozitiv ONCR in relatia cu mai multe institutii de stat, ceea ce constituie iarasi o incalcare a Constitutiei.“ (2)

Hotararea de mai sus prefateaza cu doua luni primirea la Cotroceni, de catre presedintele Ion Iliescu, a secretarului general al Organizatiei Mondiala a Miscarii Scout - Jacques Moreillon (pe 18 decembrie 1995). Au participat Alexandru Mironov (ministrul tineretului si sportului) si Alexandru Nestorescu Maldiny (presedintele ONCR).

www.presidency.ro 

Recent s-au solicitat Consiliului Suprem de Aparare a Tarii  precizari cu privire la Hotararea nr.83 /1995, in baza liberului acces la informatiile de interes public.

Avand in vedere raspunsul Secretarului CSAT, Asociatia “Fratii Dimancescu” solicita public Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei - ca initiator al hotararii in cauza - sa comunice celorlalte asociatii cercetasesti din Romania daca aceasta mai este in vigoare si in ce masura considera ca aceasta hotarare a afectat dezvoltarea miscarii cercetasesti din Romania.

(va urma)

Alin Dimancescu

citeste si episodul 1: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - traditie vs. impostura

surse:
1 – Mircea Stefan, ”Drumul Cercetasilor Romaniei”, Editura Didactica si Pedagogica, 1991
2- “De la post-comunism la pre-tranzitie”, lucrare aparuta cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania, editor: Victor Barsan, Bucuresti, 1997 

---

Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 3: mineriada cercetasiei

May 27, 2015, 5:42 am

≫ Next: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Maurul si-a indeplinit misiunea

≪ Previous: Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 2: fantoma partidului unic

$

0

0

Mai jos este transcris un fragment din lucrarea “De la post-comunism la pre-tranzitie”, lucrare aparuta in anul 1997, cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania (programul PHARE/TACIS).
Proiectul care a stat la baza analizelor prezentate se refera la "statul de drept in Romania si la posibilitatile societatii civile de a contribui la consolidarea acestuia. [...] Capitolul VI abordeaza problema Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Sunt semnalate consecinte practice, negative, ale activitatii legislative a CSAT, de natura sa afecteze functionarea normala a societatii civile" - Victor Barsan, editor.

Exista marturii ale unor seniori cercetasi legate de contextul acelor ani de democratie si cercetasie “originala”. Din pacate multi dintre ei s-au stins, iar riscul ca peste acest capitol sa se astearna uitarea este mare.

Putem spune ca practicile descrise sunt nu numai necercetasesti si imorale, dar si neconstitutionale si impotriva interesului national.

Aceste actiuni au fost girate de Hotararea nr. 83 / 1995 (emisa de CSAT si initiata de ONCR) (vezi articolul anterior) in incercarea regimului post-comunist Iliescu de a influenta si controla miscarea de copii si tineret prin organizatii “acreditate”.

Cele de mai jos se pot inscrie intr-un manual de “bune practici” prin care s-a creat culoar unei organizatii infiintate in anul 1990 in a-si insusi numele, istoria si prestigiul primei noastre asociatii cercetasesti, care a activat in perioada 1914-1937.

Alin Dimancescu

"Consecinţele nefaste ale neconstitutionalei Hotarari nr. 83 n-au intarziat sa apara. Prima a insemnat o accentuare a componamentului agresiv si neloial al Organizatiei Nationale „Cercetasii Romaniei". Aceasta organizatie are inscris pe antet in mod abuziv, menţiunea “fondat in 1913”. In realitate, ONCR s-a format la 20.06.93, printr-un acord intre cateva asociatii cercetasesti al caror pivot a fost “Asociatia Cercetasilor din Romania", creata in primavara lui 1990 de catre Alexandru Nestorescu Maldiny. Nu exista nici o continuitate intre cercetasia antebelica (desfiintata in 1937) si ONCR. Din contra, singura asociatie care putea aspira la calitatea de asociatie succesoare a cercetasiei antebelice este “Asociaţia fostilor cercetasi si cercetase din Romania", fondata in ianuarie 1990, inregistrată juridic la 8 iunie 1990; din iunie 1991, aceasta asociatie include si o grupare de tineret. Asadar. formula “fondata in 1913”, asumată de ONCR, este neadevarata sub aspect juridic si nelegitimata moral. Altfel spus, această pretentie a ONCR este o impostura.

ONCR a redactat o “Informare" (distribuita mai multor institutii - n.red), semnata de presedintele ei, Alexandru Nestorescu Maldiny, plina de afirmatii calomnioase la adresa altor asociatii de cercetasi (scouti). 

Ea afirma, de exemplu, ca:

Din motive si interese diverse, care nu tin seama de interesele nationale, au luat nastere in tara noastra si alte asociati de cercetasi, care numai prin denumirea lor demonstreaza caracterul lor separatist:

-Asociatia Cercetasilor Maghiari din Romania

-Asociatia Cercetasilor Catolici

-Scout d'Europe (care face parte din organizatia de extrema dreapta cu acelasi nume)

-Cercetasii Regelui

-Asociatia Ghidelor din Romania (asociatie de cercetasi care se adreseaza numai fetelor).

In momentul de fata ONCR are relatii de colaborare, pe plan intern, cu institutii de stat (sunt enumerate ministerele mentionate in Hotararea 83) iar pe plan extern, ca rezultat al calitatii de membru OMMS, cu toate organizatiile Scout din lume, colaborare ce se concretizează prin schimbul reciproc de tineri si de activitati comune.

In legatura cu acest text se pot face cateva comentarii:

-se insinuează că principalul criteriu de asociere este unul ostil intereselor nationale:

-practicarea dreptului la diversitate este interpretat abuziv ca „separatism"; ne amintim ca acest termen funest, introdus in limbajul politic post-decembrist de lon Iliescu in ianuaric 1990, a constituit punctul de plecare al unei intense propagande anti-maghiare care a culminat cu tulburarile de la Targu Mures;

-Scout d'Europe nu au nici o legatura cu extrema dreapta, avand statut consultativ pe langă Consiliul Europei;

-Cercetasii Regelui sunt.după cunostiinţa noastra o inventie a d-lui Nestorescu Maldiny, poate pentru a flutura “pericolul monarhist”;

-Asociatia Ghidelor nu a luat nastere din dorinta de separatism, ci din simplul motiv ca scutismul traditional este demixtat;

-Asociatia fostilor Cercetasi este singura care, moral, este indreptatita de a se considera succesoarea cercetasiei antebelice; este o gluma proasta ca tocmai ea sa fie acuzata de veleitarism, cum face mai departe textul:

Similitudinea de denumire dintre Organizatia Nationala si o organizatie ce preconizează ideea faramitarii miscării cercetasesti din Romania pentru interese pur personale, veleitare si care foloseste denumiri de efect ca aceea de „Traditionala“, poate creea, prin confuzie, dificultati pe plan intem si fata de garantul nostru OMMS.

-ONCR nu poate colabora “cu toate organizatiile Scout din lume”, din simplul motiv ca nu colaborează decat cu cele afiliate la OMMS.

In continuare, “Informarea” d-lui Nestorescu Maldiny afirma ca:

Este de datoria noastra de a atrage atentia atoritatilor ca in general unitatile de cercetasi primesc o educatie in care se regasesc elemente din activitatea militara, iar in cazul asociatiilor nerecunoscute deci neverificabile, aceste unitati pot fi ideologizate, chiar fanatizate si directionate spre actiuni antistatale constituind o masa de manevra cu o pregatire paramilitara la dispozitia si slujind interesele celor ce o conduc.

Federatia Scout d'Europe este o organizatie ce povine dintr-o miscare de tineret de extrema dreapta care are sediul central in afara teritoriului tarii (evident, atata timp cat Romania nu a anexat inca Franta, n.m.) avand, totodata, si cateva centre implantate si in tara noastra.

Aceste unitati primesc un important spijn material din partea centralei, ceea ce reprezinta, pentru cei carenu cunosc adevarata ei ideologie, un important element de atractie. Dupa efortul financiar pe care il depune rezulta interesul deosebit ca aceasta organizatie sa se dezvolte si in Romania.

In general, asociatiile ce refuza sa se integreze in ONCR, prin aceasta refuzandu-se recunoasterea intenationala, sfarsesc in final a se afilia la Federaţia Scout d'Europe, obtinand astfel posibilitatea de a avea contacte si, bineinteles, sprijin material de la respectivele miscari extremiste din strainatate.

Aceste citate sunt clarificatoare pentru propaganda calomnioasa a ONCR, care tanjeste dupa “unitatea de monolit” de altadata. Se regasesc cliseele propagandistice ale “conspiratiei externe”, “nu ne vindem tara”, “pericolul legionar" in esenta cele care au incercat sa legitimeze mineriadele.

Una dintre initiativele luate de ONCR, unsa prin Hotararea 83 ca unica reprezentanta a cercetasiei (scutismului), a fost realizarea unui Plan de colaborare cu Comandamentul trupelor de jandarmi. 

In acest parteneriat insolit, 

unitatile de jandarmi se vor implica prin: 

1. noţiuni de autoaparare

2. sustinerea logistica a campurilor de cercetasi in masura posibilitatilor

3. prezenta periodica a echipelor de jandarmi in campurile de cercetasi sub forma de vizite de amicitie si comunicare

4. exercitii de tir sportiv

iar cercetaşii, prin:

1. informarea comandantilor unitatilor de jandarmi de actele de violare a legilor (braconaj etc.)

2. delegatii de cercetasi pot participa la evenimentele comemorative ale unitatilor de jandarmi

(...)

In final propunem promovarea ideii:

Jandarniii, prieteni ai cercetaşilor 

Cercetasii, prieteni ai jandarmilor

Pentru ca acest acord sa poata avea efectul dorit si pentru a elimina orice confuzie rezultand din faptul ca pe teritoriul tarii activeaza grupari de asa-zisi cercetasi nerecunoscuti nici de forurile nationale nici internationale, prezentul acord trebuie difuzat la toate unitatile de jandarmi din tara cu specificatia ca orice memru cercetas delegat este obligat sa prezinte legitimatia ONCR si, in functie de situatie, delegatie din panea filialei de cercetasi din care face parte. 

Pentru aceasta consideram ca este necesara difuzarea modelului de legitimatie ONCR la toate unitatile de jandanni din tara.

Dorim sa mentionam ca sub nobila denumire de cercetaş (scout) se pot ascunde organizatii ale caror obiective nu sunt precis conturate si care prin natura organizarii (in patrule si unitati precum si a pregătirii specifice, pot fi utilizate in actiuni antistatale. 

Planul de colaborare, datat 28.02.96, este semnat de comandantul trupelor de jandarmi general de brigada Stingaciu Stan si de presedintele ONCR Alexandru Nestorescu Maldiny. Acest parteneriat ofera un exemplu tipic de inregimentare a unei organizatii neguvemamentale, de amestec abuziv al autoritatii de stat intr-o activitate a unei asociatii independente. Unitatile de jandarmi nu sunt abilitate sa se ocupe cu educatia copiilor si tinerilor; ce inseamna vizite de comunicare ale jandarmilor este cu totul neclar, iar indemnul cercetasilor la delatiuni numai educativ nu se poate numi. Cel mai grav lucru este ca tuturor unitatilor de jandarmi li se cere sa identifice „cercetasii buni" cu ONCR, ceilalti fiind automnat suspecti de „actiuni anti-statale". 

Roadele unor asemenea alertari, care s-au produs, probabil, nu numai la nivelul jandarmilor, ci si la nivelul politiei si al SRI nu au incetat sa apara. 

Drept exemplu, vom descrie aici hartuielile la care a fost supusa asociatia “Cercetasii muntilor”. 

Asociatia “Cercetasii Muntilor", cu sediul la Oradea si filiale in mai multe orase ale tarii, printre care Bucuresti, are personalitate juridică din 27.06.96. Activitatea asociaţiei se desfasoara dupa patru programe: 

a) spijinirea morala si materiala a familiei;

b) sprijinirea copiilor si tinerilor handicapati; 

c) organizaren de excursii pentru copii si tineri, folosind pedagogia cercetaseasca; 

d) cunoaşterea si protectia naturii. 

Filiala Bucuresti a asociaţiei a organizat intre 13 si 21 august 1996 o tabara cercetaseasca pentru fete in comuna Proviţa de Sus, satul Draganeasa. Tabara a fost obiectul unor hartuieli inadmisibile din partea preotului ortodox al comunei, primarului, si a ... Televiziunii Romane! Un reportaj insinuant, realizat de Adrian Fulea, difuzat la Actualitatile din ziua de 23.08.96, lega activitatea taberei, inclusiv prezenta a doi calugari francezi, de interesul pentru zacamintele da petrol si de... spionaj in favoarea Frantei. Incidentul este relatat in detaliu de raportul intocmit de responsabila taberei (vezi anexele). 

E greu de crezut ca asemenea hartuieli sunt necorelate, altfel spus ca nu există un centru de comanda (SRI?), care a activat primarul, preotul, politistul si reporterul. In urma acestor incidente, copiii s-au speriat, localnicii (care si-au auzit pentru prima data numele satului lor rostit la postul national de televiziune) au devenit suspiciosi si agresivi cu “spionii francezi”, parintii s-au alertat pentru ce s-ar putea intampla cu copiii. Politistul a explicat parintilor ca “nu are nimic de reprosat fetelor, decat ca folosesc busola, iau azimutul şi spioneaza sondele” si ca a inteles de ce scutismul se practica doar pană la 18 ani: “pentru ca aceste activitati sa nu fie pasibile de sanctiuni pena1e". Politistul a mai declarat parintilor ca “Franta si NATO nu incearca decat sa destabilizeze Rusia, care este pilonul stabilitatii europene". 

Primarul comunei a amenintat-o pe d-na Paula Stefanescu, responsabila unui ONG de Ingrijire a handicapatilor motori, pe al carei teren a fost organizata tabara, ca va retrage concesionarea terenului, ba chiar ca va intra cu buldozerul si va distruge gardul, intrucăt i-a adus spioni. Ulterior, primarul i-a spus d-nei Stefanescu ca nu a avut ce face, intrucat “era plin de SRI-isti peste tot”. Unul dintre acestia i-a transmis satisfacut primarului: “ai pus-o cu botul pe labe pe d-na Stefanescu!”. Dupa difuzarea reportajului calomnios al lui Adrian Fulea, asociatia „Cercetasii Muntilor" a redactat un drept la replica si l-a incredintat d-lui Dumitru Iuga, care l-a transmis d-lui Paul Soloc. “Cunosc cazul, a spus acesta din urma, sunt spioni si nu dau nici un drept la replica.” 

Hartuiala asociatiei “Cercetasii Muntilor” continua si acum (1997 – n. red). De la inceputul anului, directorul asociatiei, d-l Felix Negrea, a fost supus la numeroase interogatorii de catre ofiteri ai politiei din Oradea; acestia au motivat ca dau curs unei reclamatii anonime, pe care au refuzat sa o arate. Totodata, asociatia a fost supusa unor controale financiare foarte severe, care au aratat, de altfel, ordinea desavarsita care domneste in asociatie. Ofiterii ancehetatori – locotenentii Almasan si Bucur - au pus intrebari care arata sunt bine informati despre istoria asociatiei: de ce s-au separat de Scouts d'Europe? Apoi li s-a spus că sunt ilegali sau că trebuie sa-si schimbe numele “ sau va veti afilia la Nestorescu (ONCR. n.m.) sau ei va vor inerzice”; li s-a spus de asemenea ca ei sunt “Gardienii Negri”, organizatie de altfel inexistenta etc. In total au existat 4 controale financiare si 8 interogatorii cu ofiteri. Lt. Bucur a cerut să fie anuntat cu 5 zile inainte daca “vor face iesiri”, “pentru a-i apara”, deşi nimeni nu ceruse aceasta. 

Incidentele pe cere le-au suferit cercetasii au creat stupoare in mediile franceze. Stupoarea este cu atat mai mare cu cat Franta este principalul nostru sustinator in cursa pro-NATO si a avut totdeauna o atitudine amicala fata de noi. Transmiterea prin Televiziunea Nationala a unor insinuari privind spionarea de catre calugari francezi a campurilor petrolifere romanesti sau implantarea in Romania a unor organizatii de extrema dreapta cu baza în Franta au facut o proasta impresie la ambasada Frantei, dupa cum s-a declarat in mai multe discutii particulare. 

---

„Cercetaşii muntilor" nu sunt singurii hartuiti de politie. In urma cu circa o luna, comandantul sectorului 5 a venit la Liceul Gh. Lazar - leaganul cercetasiei bucurestene - pentru a-i atrage atentia directorului ca asociatia cercetaseasca din liceu (Asociatia traditionala Cercetasii Romaniei / Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase - n. red.) este ilegala. Comportamentul ofiterului a fost foarte civilizat, el a invocal Hotararea 83. " (1)

(va urma)


citeste si:
episodul 1 - Cercetasii Romaniei dupa 1990 - traditie vs. impostura
episodul 2 - Cercetasii Romaniei dupa 1990 - fantoma partidului unic


surse:
1 - “De la post-comunism la pre-tranzitie”, lucrare aparuta cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania, editor: Victor Barsan, Editura Pitagora, Bucuresti, 1997 

Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Maurul si-a indeplinit misiunea

June 21, 2015, 7:08 pm

≫ Next: Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania (UCMR)

≪ Previous: Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 3: mineriada cercetasiei

$

0

0

Pozitia Asociatiei Traditionale Cercetasii Romaniei (ATCR) (prima noastra asociatie infiintata in 1990, sub numele de Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase) fata de situatia in care o alta asociatie infiintata in acelasi an - Asociatia Cercetasilor din Romania (ACER) - s-a declarat fara nici un argument juridic sau moral ca fiind continuatoarea vechii Asociatii "Cercetasii Romaniei" (1914-1936) (vezi episoadele anterioare), a fost una intransingenta:

“Dl. (Anton) Constantinescu arata ca au primit dansul si d-na (Mireille) Samboteanu o invitatie la conferinta cercetasilor “SCOUT” - se da citire invitatiei - la baza sportiva Cutezatorii.

S-a intocmit o scrisoare de raspuns asupra invitatiei primite, cu refuzul participarii adevaratilor cercetasi la aceasta conferinta."

(extras din Procesul Verbal nr. 5, 8 septembrie 1992, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

“Problema asociatiei cu acelasi nume: “Cercetasii Romaniei” (Nestorescu). In afara de masura de a nu participa la Adunarea Generala a Asociatiei e Prezentarea punctului nostru de vedere la Forul International de la Geneva. Se stabileste ca nu putem colabora cu o asociatie care incalca normele elementare ale cercetasiei. Ramane deschisa calea daca acestia se inscriu la noi pentru a se forma in spiritul adevarat al Cercetasiei practicat de fostii cercetasi”

(extras din Procesul Verbal nr. 6, 6 octombrie 1992, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

Acelasi raspuns de necolaborare cu “Cercetasii Romaniei” (Nestorescu) este dat si ca raspuns la o scrisoare primita de la OMMS:

“Dl. Presedinte Prof. Constantinescu informeaza despre corespondenta cu Geneva privind organizatia internationala a cercetasilor. S-a citit raspunsul Asociatiei noastre. Nu ne angajam cu alte asociatii cercetasesti cu tenta politica sau confesionala”.

(extras din Procesul Verbal nr. 11, 2 martie 1993, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

In iunie 1993, optiunea OMMS pentru Asociatia Cercetasilor din Romania (presedinte Nestorescu Alexandru) - care se va transforma in ONCR - este evidenta.

In sedintele Consilului Superior al Asociatiei Traditionale Cercetasii Romaniei din iunie, iulie si septembrie se discuta si se aproba initierea procedurilor de inscriere in “Asociatia Europeana a Ghidelor si Scoutilor Crestini” (International Union of Guides and Scouts of Europe). 

(Procese Verbale nr.14/06.06.1993, 15/03.07.1993 si 16/07.09.1993, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

Atitudinea cercetasilor traditionali fata de ONCR reiese si din inregistrarea document a cercetasului erou Constantin Th. Sapatino, care la o adunare din 29 noiembrie 1993, inainte de a-si rememora pe scurt experienta din anii de razboi 1916-1918, incepe astfel:
"In primul rand multumim tinerilor care au venit printre noi si au ocolit formatia organizata de regim, care si-a pus acelasi nume dar care vrea sa fie in fapt o continuare a UTC-ului de trista amintire."
(inregistrare audio prin amabilitatea domnului Nicu Anusca, cercetas senior, comandant in ATCR)

In perioada care urmeaza, Asociatia Traditionala Cercetasii Romaniei isi dezvolta structura in teritoriu si efectivele (care oscileaza intre 1,300-1,500 de cercetasi si seniori - date din procese verbale din anii 1994 si 1995). Seniorii cercetasi infiinteaza o Scoala de Comandanti. Se organizeaza zeci de tabere cercetasesti la munte si la mare (Navodari), tabere arheologice (Feldioara), din 1994 se participa la evenimente cercetasesti internationale (Italia). Pe plan local se va colabora in baza unui protocol cu Asociatia Cercetasilor Crestini Romani din FSE, dar si cu alte asociatii cercetasesti.

Politica agresiva dusa de ONCR dupa recunoasterea oficiala de catre OMMS ca asociatie afiliata cu drepturi depline (1993), actiunile care au culminat cu initierea de catre ONCR si promulgarea de catre CSAT a Hotararii nr.83/1995 (vezi episoadele precedente) sunt in masura sa diminueze potentialul de dezvoltare al Asociatiei Traditionale Cercetasii Romaniei, dar aceasta ramane o prezenta semnificativa intre asociatiile de profil din Romania.

Urmeaza insa o desfasurare de evenimente care va duce la disolutia ATCR.

"Miercuri 13 Noiembrie 1996, conducerea Asociatiei a fost invitata de Organizatia Nationala “Cercetasii Romaniei”. Conducerea acestei organizatii a prezentat unele greutati intampinate in activitatea sa. Conducerea Asociatiei Traditionale “Cercetasii Romaniei” a prezentat acte incheiate de Organizatia Nationala “Cercetasii Romaniei” in care a fost atacata Asociatia noastra in mod neloial si pe nedrept."

(extras din Procesul Verbal  nr. 59, 3 decembrie 1996, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

"Joi 27 feb. 1997 – Intalnirea cu reprezentantul cercetasiei mondiale de la Geneva – 22 cercetasi si comandanti

Informare asupra intalnirii cu reprezentantul cercetasiei mondiale de la Geneva, dl. Isbendjian.

Dl. General Sandru, presedintele Asociatiei “Dacia Redivivus” a luat initiativa de a invita si Org. Nat. “Cercetasii Romaniei”. Din partea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” au participat Presedintele Nestorescu Alex., Vicepresedintele Calinescu si ing. Eftene Radu.

Dl. Presedinte Constantinescu a prezentat Asociatia Traditionala “Cercetasii Romaniei”, istoricul, scopul si activitatile, subliniind ca dl. Nestorescu a inscris la organizatia mondiala de la Geneva organizatia sa, fara a informa ca exista si o alta organizatie - Asociatia Traditionala, cu o activitate neintrerupta din anul 1913. Dl. Nestorescu cunostea asociatia noastra prin presedintele nostru - Comandantul Daia, iar Vicepresedintele D-lui Nestorescu - Dl. Mircea Stefan - era si membrul asociatiei noastre. O atitudine necercetaseasca a avut Dl. Nestorescu prin intocmirea unor note informative, adrese, protocoale incheiate cu Ministerul Invatamantului si cu Jandarmeria, denigrand Asociatia Traditionala. Dl. Constantinescu a citit unele paragrafe, ca exemple.

Delegatul de la Geneva, Dl. Isbendjian, a declarat ca a luat la cunostiinta de aceste acte deoarece a luat parte recent la sedinta Consiliului de conducere al Asociatiei D-lui Nestorescu, care a facut aceste acte fara a avea aprobarea Consiliului de Conducere, care nu a luat cunostiinta decat recent despre aceste acte facute in ultimii ani. Membrii Consiliului au dezaprobat aceasta actiune dusa de presedintele lor. Dl. Nestorescu a declarat ca isi asuma intreaga raspundere asupra acestor acte incheiate si a precizat ca va trimite scrisori reparatorii prin care va prezenta scuze.

Dl. Decusara a subliniat imaginea negativa pentru intreaga cercetasie a acestor actiuni. 

Dl. general Sandru, in calitate de presedinte al Asociatiei “Dacia Redivivus”, asociatie a veteranilor de razboi care sprijina educatia tineretului, a facut apel la unirea celor doua asociatii de cercetasi. Aceasta actiune a fost aplaudata de reprezentantul Genevei, dl. Isbendjian.

Din partea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” (presedinte dl. Nestorescu) s-a delegat dl. ing. Radu Eftene sa studieze impreuna cu un delegat al Asociatiei Traditionale eventuale posibilitati de conlucrare.

Din partea Asoc. Traditionale, Dl. Presedinte Constantinescu a delegat pe ing. Decusara.

Propunerile celor doi vor fi supuse aprobarii forurilor de conducere ale Asocatiilor. Dl. Presedinte Constantinescu a multumit tuturor celor prezenti pentru participare.

Dl. Constantinescu a completat ca eventuale colaborari vor fi supuse votului Consiliului Superior, deci delegatia noastra nu s-a angajat cu nimic in fata ONCR."

(extras din Proces Verbal nr. 62, 4 martie 1997, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

Pe 20.05.1997, cercetasii traditionali primesc urmatoarea scrisoare:

“Catre Asociatia Traditionala “Cercetasii Romaniei”

Ca urmare a sedintei comune din 27 februarie 1997 in prezenta delegatului Organizatiei Mondiale a Miscarii Scout - Geneva, dl. Jean-Pierre Isbendjian, va aducem la cunostiinta urmatoarele:

-toate denigrarile aduse Asociatiei Traditionale “Cercetasii Romaniei” din diverse acte si note adresate autoritatilor au fost facute de fostul Presedinte al Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei”, Dl. Alexandru Nestorescu, fara stiinta si acordul organului nostru de conducere colectiva.

Drept urmare le consideram nule, neavenite si nefondate.

Presedinte ONCR

Ion Calinescu”

“Maurul si-a indeplinit misiunea, maurul poate sa plece" (Friedrich Schiller)

La numai doua saptamani distanta, atmosfera deborda de optimism (si naivitate) in tabara traditionalilor:

"Informare privind relatiile cu organizatia nationala a cercetasilor din Romania.

Presedintele acestei organizatii Dl. Nestorescu si-a dat demisia si ca urmare a intalnirii comune tinute cu participarea delegatului de la org. mondiala a miscarii SCOUT, Dl. Jean-Pierre Isbendjian.

Noua conducere a organizatiei ne-a trimis o adresa prin care ne face cunoscut ca toate denigrarile la adresa asociatiei noastre facute de Dl. Nestorescu nu au acordul consiliului national care nu a luat cunostiinta decat dupa doi ani despre notele si actele facute catre autoritati, continand aceste denigrari. Organizatia nationala a Cercetasilor Romaniei considera ca toate aceste continand denigrari sunt nule si neavenite ca fiind nefondate.

Drept urmare relatiile dintre asociatiile noastre au devenit normale ca intre cercetasi, urmand a fi stabilita conlucrarea in viitor."

(extras din Procesul Verbal nr. 65, 3 iunie 1997, Adunarea Consiliului Superior ATCR)

Alexandru Nestorescu nota intr-o scrisoare ca ponegrirea Traditionalilor nu era justificata, dar era necesara pentru protejarea ONCR.

Atat de necesara incat nu doar fostul presedinte isi asumase politica agresiva impotriva celorlalte asociatii cercetasesti, ci intreaga conducere, inclusiv fostul vicepresedinte (Ion Calinescu) devenit intre timp un presedinte ferm in a se distanta de practicile trecutului, de care nu (mai) avea cunostiinta.

Iata ce se scria la sfarsitul unui articol din revista Tehnium (nr.8-9, 1994), cu trei ani inainte de episodul demisiei:
Tinem sa facem cunoscut tuturor cititorilor ca aceasta pagina este redactata de Biroul de Presa si informare a Consiliului National al Organizatiei Nationale CERCETASII ROMANIEI, singura organizatie din Romania recunoscuta pe plan intern de Institutiile de Stat, iar pe plan international, ca membru cu drepturi depline a O.M.M.S. (Organizatia Mondiala a Miscarii Scout) cu sediul la Geneva.

Orice alta asociatie sau organizatie care se foloseste de numele cercetasilor nu are recunoastere nici pe plan intern si nici pe plan mondial si ca atare nu trebuie sa induca pe nimeni in eroare. Confuziile de care uneori beneficiaza aceste asa numite asociatii de cercetasi, care nu au caracter oficial, nu numai ca ne creeaza destule greutati, dar in nici un caz nu le poate oferi legitimitate in a se considera ca parte a miscarii mondiale a Scout-ismului.

Biroul executiv al Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei este format din urmatorii:

PRESEDINTE: Alexandru Nestorescu Maldiny, VICEPRESEDINTE: Ion Calinescu, SECRETAR GENERAL: Adrian Spirescu, COMISAR INTERNATIONAL: Adina Dabu si Mihail Constantineanu, COMISAR PROGRAME: Luca Gabriel, COMISAR FORMARE: Alexandru Szekeres, DEPARTAMENTUL CERCETASII MARINARI (SCOUTS-MARINS): Organizator National Florentin Cantargiu.

Sediul Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” se afla in Bucuresti, strada Dem. I. Dobrescu, nr.4-6, sector 1, telefon (fax): 312.23.21.

Toti cei care doresc sa intre in miscarea cercetaseasca din Romania, pot solicita aceasta la adresa de mai sus.

Intr-un mod evident ONCR incerca sa manipuleze agresiv si sa se substituie intregii miscarii cercetasesti, constituita la acel moment din mai multe asociatii de profil, inregistrate legal in baza Decretului-Lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 (dreptul la libera asociere) si care aveau ca obiect de activitate cercetasia.
Nici o alta "asa numita" asociatie cercetaseasca (erau infiintate la acel moment Asociatia Traditionala Cercetasii Romaniei, Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania, Asociatia Scout Catolica Romana, Asociatia Cercetasilor Crestini Romani din FSE si Asociatia Fetelor Ghizi din Romania) care nu avea caracter "oficial" nu trebuia sa aiba "recunoastere" pe plan intern si extern, substantivul comun "cercetas" nu putea fi folosit fara a produce "confuzie" publicului si "greutati" ONCR-ului. Cat despre legitimitate internationala, acesti cercetasi din alte asociatii nu ar fi fost "parte a miscarii mondiale a Scout-ismului".

(va urma)

Alin Dimancescu

citeste si:
episodul 1: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Traditie vs. Impostura
episodul 2: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Fantoma partidului unic

episodul 3: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Mineriada cercetasiei

Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania (UCMR)

June 17, 2015, 4:12 pm

≫ Next: Traditia merge mai departe!

≪ Previous: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Maurul si-a indeplinit misiunea

$

0

0

Pe 18 iunie 1990 lua fiinta la Miercurea Ciuc “Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania - UCMR” (Romániái Magyar Cserkészszövetség - RMCSSZ), constituita pe criterii etnice.

primii cercetasi maghiari care au depus promisiunea (iunie 1990)sursa foto: UCMR
Posted by Istoria Cercetasiei on 18 Iunie 2015

participantii la sedinta de infiintare a Uniunii Cercetasilor Maghiari din Romania (UCMR) - Romániai Magyar Cserkészszövetség (RMCSSZ)(iunie 1990)sursa foto: UCMR
Posted by Istoria Cercetasiei on 18 Iunie 2015

Relatiile dintre cercetasii maghiari si Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei (infiintata in anul 1990 ca Asociatia Cercetasilor din Romania - ACER) au fost problematice la inceputul anilor '90. In anul 1990 au fost intreprinse proceduri juridice impotriva infiintarii UCMR.

In perioada 1993-1995 s-au pus bazele unei intelegeri tacite de coopereare si reprezentare in cadrul World Organisation of the Scout Movement (WOSM), desi in mod oficial aceasta structura recunoaste doar o singura organizatie in tarile afiliate.
UCMR este membra a Forumului International al Cercetasilor Maghiari.

In anul 2010 activau 138 de grupuri de cercetasi in 56 de localitati, efectivele fiind de 2,000 de cercetasi si 200 de lideri.

surse:
-Hungarian Scout Association in Romania

-Hungarian Scouting abroad

-Romániai Magyar Cserkészszövetség / Magyar Vagyok

vezi si:
pagina oficiala a UCMR (+ statutul)

Traditia merge mai departe!

September 11, 2015, 3:45 pm

≫ Next: Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 5: Amurgul traditiilor

≪ Previous: Uniunea Cercetasilor Maghiari din Romania (UCMR)

$

0

0

Inca de la infiintare (1908), una din preocuparile cercetasiei a fost asigurarea resursei umane pentru instructori/lideri care sa poata educa copiii si tinerii pe baza metodei cercetasesti.

Capitanul Francis "Skipper" Gidney a organizat primul Wood Badge Training si a contribuit la stabilirea Gilwell Park ca centru de training pentru instructorii/comandanti de cercetasi. A fost primul Sef de Camp in mai 1919, detinand aceasta pozitie pana in anul 1923. 

Al doilea Sef de Camp a fost John Skinner Wilson, in functie din 1923 pana in 1939.
In anul 1929, Gilwell Park devine centru international de instructie pentru comandanti de cercetasi, Baden-Powell (innobilat anterior) numindu-se "Baron Baden-Powell of Gilwell".
In anul 1937 mr. Ioan Dimancescu reprezinta Romania la acest curs (desfasurat imediat dupa a 5-a Jamboree Internationala).

Dupa 1990 Asociatia Traditionala "Cercetasii Romaniei" (infiintata de fosti cercetasi si cercetase) nu a reusit sa se afilieze la Organizatia Mondiala a Miscarii Scout (OMMS) / World Organization of the Scout Movement (WOSM) in dauna unei asociatii sprijinita de stat (Asociatia Cercetasilor din Romania - ACER, devenita Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei - ONCR in 1993), care a si preluat-o intre anii 1998-2002.

(vezi serialul Traditie vs. Impostura)

Miscarea cercetaseasca traditionala a renascut in anul 2014 prin infiintarea Asociatiei Cercetasilor Traditionali din Romania (ACT-RO). Dupa afilierea la World Federation of Independent Scouts (WFIS) (structura mondiala care sprijina cercetasia traditionala), intre 1 si 6 septembrie 2015 ACT-RO a fost gazda primului curs Wood Beads Training din Romania, tinut de o echipa de instructori WFIS din Germania si Marea Britanie.

Traditia merge mai departe!

Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 5: Amurgul traditiilor

October 13, 2015, 11:03 am

≫ Next: Jocul lui Kim (jocuri cercetasesti traditionale)

≪ Previous: Traditia merge mai departe!

$

0

0

Dupa intalnirea cu delegatia ONCR in prezenta reprezentantului OMMS (WOSM) din 27 februarie 1997, dar mai cu seama dupa demisia presedintelui ONCR - Alexandru Nestorescu, urmata de scrisoarea noului presedinte Ion Calinescu din 20  mai 1997 (vezi episodul anterior), discutiile dintre cele doua asociatii au continuat accelerat.

Pe 14 iulie 1997 cele doua parti semneaza o Conventie de Asociere

in care se recunoasteau “de facto” si de “jure”, iar prin asociere erau afiliate la Organizatia Mondiala a Miscarii Scout*.

Cele doua conduceri hotarau sa coopereze si sa se sustina reciproc pe plan intern si extern, stabileau un presedinte de onoare comun si cate 1 presedinte executiv.

Se prevedea si o data pentru stabilirea etapele urmatoare de asociere.

Pe 23 martie 1998 se semna o Conventie Pregatitoare de Unire,

care, pastrand toate punctele agreate in Conventia de Asociere din 14 iulie 1997, stabilea ca fiecare parte sa isi trimita cate 2 reprezentanti la reuniunile consiliilor de conducere ale celeilalte parti, pana la fomarea unui Consiliu ONCR comun.

Se mai convenea deschidere pentru participarea cercetasilor fiecarei parti la activitatile celeilalte si programe comune in orasele unde ambele asociatii erau prezente.

Pe 25 noiembrie 1998 ONCR si ATCR semnau o Conventie de Unire

care prevedea intrarea ATCR in ONCR, sub forma unui Centru Traditional, pastrandu-si structura anterioara: Consiliu superior si unitati in Bucuresti si provincie.

Comasarea unitatilor ATCR cu cele ONCR era deschisa acolo unde se dorea.

O comisie comuna urma sa elaboreze statutul, fiecare consiliu urmand sa il aprobe separat, iar mai apoi in Conferinta celor 2 structuri reunite.

Pe 3 aprilie 1999 in cadrul AG a ATCR si pe 24-25 aprilie 1999 in cadrul AG a ONCR se aproba unirea celor doua asociatii (vezi extras proces verbal Conventia Nationala)

Printre invitatii la Conferinta Nationala s-au numarat reprezentanti de la Ministerul de Interne si de la alte ministere, dar si de la Serviciul Roman de Informatii (SRI) (marturii ale participantilor la eveniment). Prezenta acestora in sala trebuie pusa in legatura nu doar cu raspunsul la invitatiile primite, ci mai ales cu efectele produse de Hotararea nr. 83 / 17.10.1995 a CSAT, componenta a sprijinului de care ACER/ONCR a beneficiat din partea statului si a structurilor sale (in neconcordanta cu caracterul apolitic si neguvernamental al ONG-urilor), discriminand dezvoltarea celorlalte asociatii cercetasesti.

In urma discutiilor finale si a votului din Conferinta Nationala ONCR, reprezentantii Centrului Traditional primeau 1 post din 9 (cel de al doilea vicepresedinte) in Biroul Executiv si 5 posturi din 21 in Consiliul National:

Lucian Radulescu - vicepresedinte (presedintele Centrului Traditional)
Cristian Banciu - membru in Secretariatul General
Iosefina Cheler - Departamentul de Educatie Spirituala si Religioasa
Dana Gavrila - membru in Departamentul Economic
Petre Costinescu - membru in Secretariatul Central (inlocuit ulterior de Sorina Hanea)
(seniorii le dadeau credit liderilor din linia a doua)

Tratativele incepute in martie 1997 de pe pozitii echilibrate lasau deschisa solutia unei unificari in care noua constructie putea sa capaciteze potentialul celor doua asociatii. In final s-a ajuns la o comasare prin absorbtie a ATCR de catre ONCR si la o prezenta decorativa a liderilor Centrului Traditional in noile foruri de conducere.  

Au contribuit la aceasta situatie mai multi factori:

-negocierea purtata de conducerea ONCR dintr-o pozitie privilegiata, de asociatie prin care se facea accesul in OMMS

-dorinta seniorilor ATCR de a intra cu orice pret cu structura lor intr-o formula recunoscuta de OMMS
-factorul biologic (numarul seniorilor se restrangea dramatic de la an la an) care genera tendinta de a gasi solutii pe termen scurt

-presiunea pe care liderii ATCR din linia a doua au efectuat-o asupra seniorilor, urmare a oportunitatilor pe care le vedeau sau li se ofereau in noua formula
(ultimii 3 factori au  generat compromisuri majore)

In hotararea votata si legalizata ca anexa la statutul ONCR se mentioneaza:

“Desfiintata in anul 1937, ONCR si Asociatia Traditionala Cercetasii Romaniei (ATCR) s-au reinfiintat in anul 1990, iar in 1999 cele doua asociatii s-au unit conform conventiei de unire”.

Aceasta afirmatie este neadevarata. In anul 1990 s-au infiintat “Asociatia Fostilor Cercetasi si Cercetase” (redenumita ATCR in 1992) si  “Asociatia Cercetasilor din Romania” (redenumita ONCR in 1993). Ele nu aveau cum sa se desfiinteze in 1937 pentru ca nu existau la acea data.
Este doar o formula prin care ONCR incerca sa preia istoricul, palmaresul si prestigiul fostei Asociatii "Cercetasii Romaniei" (activa intre anii 1914-1937), asupra careia s-a vorbit si in episoadele trecute.
La acel moment se intarea aceasta pretentie prin preluarea ATCR, dar aceasta, se infiintase in 1990, sub un alt nume, nu era fosta asociatie si nici nu avea aceasta pretentie (vezi statutul din 1990).

In luna mai 1999, la Tecuci lua fiinta Cohorta “Oltea Doamna”. Noua unitate se adauga celorlalte cohorte traditionale din Bucuresti, Sibiu, Resita, Craiova, Slatina, Calugareni, Bacau, Barlad si Buzau, dar nu pentru mult timp.

In perioada care a urmat, conducerea Centrului Traditional nu a reusit sa mentina identitatea cercetasiei traditionale in cadrul ONCR. Mai mult decat atat, in anul 2002 presedintele Centrului Traditional reinscria ultimele cohorte ca centre locale in ONCR, desfiintand practic CT.

Un raspuns la ce s-ar fi putut face pentru pastrarea platformei traditionale in cadrul ONCR ar putea fi dat de exemplul Asociatiei Scout Catolice din Romania (ASCRO), infiintata in anul 1991 cu sprijinul cercetasilor catolici italieni din AGESCI.

“Cercetasii catolici pentru a putea fi in legatura cu Miscarea Mondiala si cu cercetasii catolici din alte tari au cerut sa fie primiti in ONCR in anul 2002. Acum in organizatie sunt noua centre locale cu specific catolic, iar lideri si cercetasi catolici mai sunt si in alte patru centre locale. Pentru a ne pastra identitatea si specificul catolic in procesul educativ in cadrul organizatiei suntem grupati si ne intalnim si separat.”

(extras din comunicatul Consiliul National al Scoutului Catolic, 30 septembrie 2015)

(va urma)

Alin Dimancescu

* Un acord asemanator exista si intre ONCR si UCMR. In conditiile in care OMMS nu recunoaste oficial decat o singura asociatie in Romania, acest accord permite cercetasilor maghiari accesul la OMMS fara a fi in aceeasi structura cu ONCR. Totul, cu un accept tacit al OMMS, in baza lobby-ului facut de Forumul International al Cercetasilor Maghiari.

citeste si:
episodul 1: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Traditie vs. Impostura
episodul 2: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Fantoma partidului unic

episodul 3: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Mineriada cercetasiei
episodul 4: Cercetasii Romaniei dupa 1990 - Maurul si-a indeplinit misiunea

Jocul lui Kim (jocuri cercetasesti traditionale)

December 5, 2015, 1:09 pm

≫ Next: Primul Craciun al cercetasilor nostri

≪ Previous: Cercetasii Romaniei dupa 1990 – Episodul 5: Amurgul traditiilor

$

0

0

Este cel mai cunoscut joc cercetasesc. Face parte din categoria jocurilor de observatie si atentie. A fost descris de sir Robert Baden-Powell in cartea de la care a inceput cercetasia: Scouting for Boys (1908).

Mai jos avem descrierea jocului, asa cum apare in "Cercetasii" - titlul sub care a fost tradusa in limba romana lucrarea de mai sus de catre Ion I. Onu  (editie 1915, reeditata in anii '30).

In perioada interbelica, Jocul lui Kim facea parte din testele pentru obtinerea clasei a II-a (baremul era de 16 obiecte recunoscute din 24). 

Cu timpul s-au dezvoltat mai multe variante ale jocului, descrise in lucrarea Sub poala de codru verde (Teofil Sidorovici, cpt. Marin I. Georgescu - 1938): 

Kim incurcat (instructorul distrage atentia cercetasilor care observa), Kim grupat (obiectele se grupeaza dupa folosinta), Kim in culori (obiectele sunt hartii sau creioane de diferite culori), Kim schimbat (se modifica ordinea/pozitia obiectelor sau se inlocuiesc obiecte), Kim instantaneu (se observa schimbarile pe care le face instructorul pe tinuta sa), Kim prin pipait, Kim dupa auz, Kim dupa miros.

Dupa reinfiintarea cercetasiei de catre fostii cercetasi si cercetase, jocul lui Kim a fost reintrodus la activitati. Mai jos avem o trusa pentru Jocul lui Kim (obiecte prinse pe carton format A4) folosita in anii '90 de un comandant de cercetasi traditionali.

Am vazut ca exista Jocul lui Kim - se practica si astazi - am vazut ca exista variante ale Jocului lui Kim, dar cati dintre cercetasi cunosc si cine era Kim? 

Mai jos este povestea lui, asa cum apare in Cercetasii (1915).

Alin Dimancescu

"KIM

Ceea, ce poate să facă un cercetaş, se poate vedea minunat dintr'o povestire de Kipling, intitulată Kim. Kim sau mai bine Kimball O'Hara era fiul unui Irlandez, sergent intr'un regiment din India. Rămas orfan, când era încă copil, trăia în India la o mătuşă a sa, femeie săracă. 

Prietenii lui de joc erau toţi indieni; el ştia limba ţării rnai bine decât orice alt european. Un preot bătrân tinea foarte mult la dânsul. Cu acest preot Kim vizită parte din nordul Indiei. Intr'una din zile, el întalni regimentul din care făcuse parte tatăl său şi cum, înduioşat, se tot învârtea priu tabăr, fu bănuit că ar umbla să puie mâna pe ceva şi fu arestat. El însă din norocire avea, la dânsul actul său de naştere, aşa că şefii regimentului, aflând cine este, il adoptară şi prinseră a se ocupa de, educatiunea lui. Dar, cum căpăta câte un concediu, căte o permisie, Kim se imbrăca ca Hindus şi-şi petrecea timpul liber printre indigeni. 

Mai târziu, el întâlni întâmplător pe un oarecare domn Lurgan, neguţător de scule vechi si de antichităti care, pentru că cunoştea bine oamenii şi ţara, făcea parte din Serviciul de informaţiuni (serviciul de siguranţă). 

Acesta, văzănd că Kim este în curent eu toate lucrurile şi obiceiurile se gândi că ar putea face din el un bun agent, un soi de detectiv printre indigeni. Insă înainte de a-l angaja în serviciul acesta, Lurgan îl supuse la câteva încercări, ca să se încredinţeze dacă, are destul curaj şi hotărîre. 

Ca să-i vadă puterea voinţei, el încercă să-l hipnotizeze, adică să-i subjuge şi conducă gândurile după voia lui. Oamenii cu tărie de voinţă sunt în stare să facă minunea aceasta faţă de cei slabi de fire. 

Pentru aceea, aruncă de părnânt o oală, care fireşte se sparse, însă Lurgan, punănd o mână pe ceafa băiatului, încercă să-i sugereze ideia, că oala e tot.întreagă. Dar incercă zadaruic să introducă gândul aceasta în creierul lui Kim. Băiatul, care văzuse oala spartă, nu voia să, mai creadă că este întreagă, cu toate că o clipă, îi apăru în minte, fără vrere, imaginea oalei întregi, dar arătarea, aceasta… pieri. 

Mulţi, în locul lui, ar fi lăsat ca gândurile şi căutătura să le rătăcească în neştire, n'ar fi putut să le fixeze asupra unui singur lucru şi un om ca Lurgan i-ar fi hipnotizat uşor. 

Lurgan, găsindu-l hotărît şi deştept, îl deprinse să observe cele mai mici arnănunte şi să le ţie minte. (Un punct foarte important în educaţia unui cercetaş). El trebuia să. se exerciteze la aceasta fără preget, ori unde s'ar fi aflat. Lurgan arătă. mai întăi lui Kim o tavă cu scule preţioase de diferite forme şi colori, i-o lăsă dinaintea ochilor timp de o minută; apoi o acoperi cu o batistă şi îl întrebă, câte pietre erau şi de ce fel. La.început, Kim nu putu să-şi aducă amninte decât ce câteva şi descrierea lor nu fu faimoasă, insă., după câteva încercări ajunse să şi le amintească foarte bine pe toate. Acelaşi lucru îl făcu el apoi cu tot ce vedea.

Odată, Kim că]ătorea cu un bătrân Afgan, negustor de cai, care îl iubea mult şi care de asernenea făcea parte din Serviciul de Informatiuni. Intr'o zi, Kim îl îndatoră pe acesta, ducându-i o depeşă secretă; altădată, îi scăpă vieaţa, surprizând convorbirea unor indigeni, ce voiau să-l atragă în cursă şi să-l omoare. Kim, care se prefăcuse că, doarme, sări, spunând că un vis rău l-a deşteptat şi părăsind pe conspiratori, reuşi să previe pe prietenul său la vreme. 

In cele din urmă el fu primit ca membru al Serviciului de Informaţii Secrete. I se dete un semn pentru a putea fi recunoscut, un cordon, pe care trebuia să-l poarte la gât şi o frază, care, spusă intr'un mod oarecare, vădea că, face parte din Serviciul de Informaţii. 

Cercetaşii de asemeni au de obiceiu semne secrete, prin care comunică între dânşii.

Membrii Serviciului de Informaţii sunt foarte numeroşi în India, ei nu se cunosc din vedere, de aceea au nevoie de un semn după care să se cunoască printre alti oameni, cari ar putea să le fie duşmani. 

Intr'o zi, în tren, Kim întâlni un tovarăş necunoscut. Era un indigen, care urcându-se în vagon, părea foarte speriat: el era rănit pe faţă şi pe mâini. Străinul accsta explică tovarăşilor săi de drum rănile, spunând că a fost răsturnat de cărută, venind spre gară. Kim însă. ca cercetaş, observă că rănile nu erau zgârieturi ori lovituri, ci tăieturi, pe cari nu le-ar fi putut avea, dacă ar fi fost numai răsturnat de cărută. Pe când străinul îşi pansa rănile, Kim zări la dânsul un semn la fel cu al său. El făcu aşa încât străinul putu să vază la rându-i semnul ce-l avea şi el.

Numai decăt celălalt strecură în convorbire câteva vorbe secrete şi Kim îi răspunse la fel. Străinul trase atunci pe Kim de o parte şi-îl lămuri că era purtătorul unei depeşe secrete a guvernului, că fusese descoperit de duşmani şi că aceştia incercaseră să-l omoare. El îi mai comunică.că duşmanii ştiau că el s'a urcat în tren şi că desigur vor telegrafia la alţii, dealungul liniei de drum de fier. El trebuia totuşi. să. deie depeşa unui ofiţer de politie şi să nu fie prins. 

Atunci Kim propuse să-l deghizeze. In India sunt mulţime de cerşetori, ce trec de sfinţi şi cari cutreeră ţara. Ei umblă aproape goi, plini de cenuşe şi cu anume deosebite semne pe obraz. Poporul, care venerează. sfinţenia lor, îi milueşte eu bani şi de ale mâncării. Kim amestecă nişte făină şi cenuşă, luată din pipa unui indigen, desbrăcă pe curier (singur, într'un compartirnent aparte) şi îl mânji peste tot corpul. Cu ajutorul unei cutii de colori, pe care o avea eu el, îi făcu pe obraz semnele, ce trebuia. Ii ascunse rănile eu cenuşe şi cu făină, ca să le vindece şi mai ales să i le facă mai putin vizibile. Ii sburli părul, ca să pară ciufulit şi neîngrijit ca un cerşetor şi îl acoperi cu praf. Nici chiar mama lui nu l-ar fi recunoscut pe indigenul nostru. Putin după aceea, ei ajunseră la o gară principală, şi pe peron văzură ofiţerul de poliţie căruia trebuia să-i dea telegrama. Falsul cerşetor, se făcu că. se împiedecă de dânsul. Acesta, îl apostrofă în englezeşte; cerşetorul răspunde printr'o ploaie de înjurături în limba sa, şi amestecă printre ele vorbele secrete. Ofiterul, cu toate că pretindea că nu ştie limba, hindustană, îl întelegea. Insă foarte bine şi după. vorbele secrete pricepu cu cine avea de-a-face, îl arestă şi îl conduse la comisariatul gărei, unde putu să vorbească în toată bunăvoia cu el. Astfel, nimeni nu bănui că ofiţerul îl cunoştea, ori că cerşetorul arestat, era agentul căruia i se pierduse urma. 

Altădată, Kim făcu cunoştinţă cu un alt membru al serviciului, un indigen cult, un Babu, cum i se zice în India, şi îi fu foarte folositor, ajutându-l să prindă, pe doi ofiteri ruşi, cari spionau frontiera Indiei din spre Nord-Est. 

Babuul făcu pe Ruşi să, creadă că el este omul de afaceri al unui prinţ indigen, duşman al Englezilor şi merse o bucată de drum împreună cu dânşii, ca, reprezentant al prinţului. El putu descoperi astfel unde îşi ţineau ei hârtiile secrete. Atunci, făcu să se işte o ceartă între ofiţeri şi un preot; acesta fiind lovit de Ruşi, indigenii, furioşi, îi părăsiră pe Ruşi şi fugiră cu bagajele. Kim, care era printre purtători, deschise lăzile, luă hârtiile şi le duse la cartierul general englez. 

Aceste întâmplări ale lui Kim, merită să fie citite; ele arată ce servicii poate să aducă ţării sale un tânăr, când este bine pregătit şi deştept." 

Primul Craciun al cercetasilor nostri

December 23, 2015, 9:23 am

≫ Next: Semnalizarea "Panaitescu"

≪ Previous: Jocul lui Kim (jocuri cercetasesti traditionale)

$

0

0

Acum 1-0-1 ani !!!Prima serbare de Craciun a cercetasilor nostri din Asociatia "Cercetasii Romaniei" (1914-1936)!Sa...
Posted by Istoria Cercetasiei on 23 Decembrie 2015

---

Semnalizarea "Panaitescu"

February 2, 2016, 12:52 pm

≫ Next: Demersuri legate de H83 / 1995 - CSAT (beneficiar ONCR)

≪ Previous: Primul Craciun al cercetasilor nostri

$

0

0

Semnalizarea “Panaitescu” este un sistem de comunicare bazat pe transmiterea literelor si cifrelor cu ajutorul fanioanelor, brevetat de Victor Panaitescu, ofiter si unul din primii instructori ai cercetasilor nostri.

A fost experimentata in primii ani de cercetasie (1913->), fiind adoptata de armata romana incepand cu anul 1915. In perioada interbelica sistemul a fost introdus pe scara larga la instructia cercetasilor. 

In acei ani cercetasii din Franta adoptatasera Semnalizarea "Panaitescu" dupa ce fusese prezentata si apreciata la reuniuni cercetasesti internationale.(1) 

cercetas folosind sistemul de semnalizare Panaitescu 

la Jamboreea nationala de la Sibiu (1932) (4)

"Dupa cam au dovedit experientele este un sistem breverat universal care inlatura toate defectele sistemelor cunoscute pana in prezent pentru ca: 

1. Nu e în functie de culoare. 

2. Nu e in functie de poziţia semnalizatorului, putandu-se semnaliza din picioare, genunchi, asezat si culcat. 

3. Majoritatea literelor e formata din pozitiuni fixe, iar cele 5 litere, care sunt rezultatul exclusiv al miscarii, sunt de asa natura alcatuite, ca nu se poate produce nici un moment de ezitare in recunoasterea lor. Ba chiar au o vizibilitate mai pronuntata ca celelalte la distante mari. 

4. E simplu. Nu cere aparate speciale, decat pentru noapte, ziua putandu-se executa semnalizarea cu doua fanioane, cu batiste, sau la distanţe mici cu bratele libere. 

5. E uşor de invatat. Alfabetul singur se poate invata intr-o sedinţa, ce nu intrece 10-15 minute pentru un om inteligent, iar pentru soldatii stiutori de carte, 30-35 minute.

atelier de semnalizare (5)

6. Permite o mai larga intrebuintare chiar in rasboi, prin reducerea posturilor de semnalizare de la doi oameni la unul singur, şi prin faptul ca va fi invataţ cu usurinţa si cu placere de toţi cercetasii si in armata de toti ofiterii, gradatii si oamenii cu stiinta de carte.

 7. Are o iuteala de transmitere de opt ori mare ca a sistemului Morse, putandu-se transmite pană la 50 litere pe minut. 

8. Are aceeasi vizibilitate, ba poate mai mare ca a sistemului Morse, prin faptul ca la distanţele mari, monotonia punctului si a liniei semnalizarii Morse, oboseste foarte repede atentiunea si cu toate ca nu sunt decat doua semne cari se repeta se produce foarte repede confuziune, facand sa lacrimeze ochii. (din experienta). 

9. E placut si interesant prin taptul ca poate fi utilizat si mai pe urma in viata civila, la excursiuni, la vanatoare, sporturi, la urcari pe munti, etc. 

10. Nu se uita niciodata." (2)

In sistemul de progres al cercetasilor interbelici (vezi Carnetul Cercetasului), Semnalizarea "Panaitescu" era inclusa ca proba
-la clasa a II-a:
"Semnalizare. Alfabetul Morse. Semnalizarea Lt-Colonel Panaitescu, cu bratele si fanioanele"
-la clasa I, sectiunea Semnalizare:
"Sa transmiteti si sa primiti fara greseala (sistem Panaitescu), cate o depeşa de 40 cuvinte  cu o iuteala de 50 de litere pe minut, astfel: 
La 900 de metrl, pozitia ln picioare
La 600 de metri, pozitia in genunchi
La 300 de metri poziţia culcat. 
2. Sa faceţi parte dintr-un releu de patrula de 2 km. si sa primiti corect o telegrama in 40 de cuvinte, cu o Iuteala medie de 10 cuvinte si 3 cifre pe minut (sistem Panaitescu
 3. Sa cunoasteti semnalizarea Morse si sa puteti transmite si primi o telegrama de 10 cuvinte si 3 cifre, cu o iuteala de 16 litere pe minut - de la distanta de 500 m."(3)

Alin Dimancescu

surse:

1. lt-col. Victor Panaitescu, Semnalizarea Romaneasca, OETR, 1936

2. lt-col. Victor Panaitescu, Noul sistem de semnalizare, revista Cercetasul nr.10, ianuarie 1931
3. Carnetul Cercetasului, OETR

4. Arhiva Nationala de Filme

5. colectia Dimancescu

Demersuri legate de H83 / 1995 - CSAT (beneficiar ONCR)

February 15, 2016, 1:54 pm

≫ Next: Despre prietenie si cercetasie

≪ Previous: Semnalizarea "Panaitescu"

$

0

0

Demersurile legate de Hotararea CSAT nr.83 / 1995 (privind infiintarea si functionarea organizatiilor de cercetasi din Romania) au vizat pana in acest moment
1. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
2. Presedintia Romaniei.

De reamintit ca textul acestei hotarari este reprodus in lucrarea “De la post-comunism la pre-tranzitie” publicata in anul 1997 de catre Grupul pentru Dialog Social (editor - Victor Barsan), cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania:

Art.1. Aproba propunerea privind adoptarea de masuri pentru intarirea autoritatii Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei”, ca organizatie unica in Romania, afiliata la OMMS si de interzicere a organizatiilor care nu sunt acceptate de OMMS.

Art.2. Ministerul Invatamantului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, prefecturile si primariile vor sprijini activitatea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” si filialelor locale ale acesteia.

Semnat: Presedintele CSAT, Ion Iliescu

In motivatia raspunsurilor prin care nu furnizeaza informatii despre H83 (vezi integral mai jos), CSAT si Presedintia invoca:

-> Legea nr. 415/2002

Art. 12

(1) Hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii se semneaza de presedintele acestuia si se comunica autoritatilor administratiei publice si institutiilor publice la care se refera, integral sau in extras, cu exceptia celor pentru care se hotaraste altfel. Hotararile care au caracter de secret de stat se comunica cu respectarea prevederilor legale privind protectia informatiilor clasificate.

-> Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate

-> H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate

Legea nr. 182/2002 defineste secretele de stat. Este greu de identificat la care punct din cuprinsul articolului urmator ar putea fi incadrata Hotararea nr. 83.

Art. 17.

In categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse informatiile care reprezinta sau care se refera la: 

a) sistemul de aparare a tarii si elementele de baza ale acestuia, operatiile militare, tehnologiile de fabricatie, caracteristicile armamentului si tehnicii de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor sistemului national de aparare; 

b) planurile, precum si dispozitivele militare, efectivele si misiunile fortelor angajate; 

c) cifrul de stat si alte elemente criptologice stabilite de autoritatile publice competente, precum si activitatile in legatura cu realizarea si folosirea acestora; 

d) organizarea sistemelor de protectie si aparare a obiectivelor, sectoarelor si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; 

e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicatii si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; 

f) activitatea de informatii desfasurata de autoritatile publice stabilite prin lege pentru apararea tarii si siguranta nationala; 

g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informatii specifice, folosite de autoritatile publice care desfasoara activitate de informatii; 

h) hartile, planurile topografice, termogramele si inregistrarile aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de continut sau obiective clasificate secrete de stat; 

i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele nationale de metale si minereuri rare, pretioase, disperse si radioactive, precum si datele si informatiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat; 

j) sistemele si planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa si alti agenti necesari functionarii obiectivelor clasificate secrete de stat; 

k) activitatile stiintifice, tehnologice sau economice si investitiile care au legatura cu siguranta nationala ori cu apararea nationala sau prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale Romaniei; 

l) cercetarile stiintifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afara celor fundamentale, precum si programele pentru protectia si securitatea materialelor si a instalatiilor nucleare; 

m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Bancii Nationale a Romaniei si elementele de siguranta ale insemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicitatii, precum si imprimarea si tiparirea hartiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligatiunilor de stat; 

n) relatiile si activitatile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicitatii, precum si informatiile altor state sau organizatii internationale, fata de care, prin tratate ori intelegeri internationale, statul roman si-a asumat obligatia de protectie.

Poate fi ultimul punct (n) corelat cu primirea la Cotroceni, de catre presedintele Ion Iliescu, a secretarului general al Organizatiei Mondiala a Miscarii Scout - Jacques Moreillon (pe 18 decembrie 1995 / la doar 2 luni de la emiterea Hotararii nr.83)? 

Au participat Alexandru Mironov (ministrul tineretului si sportului) si Alexandru Nestorescu Maldiny (presedintele ONCR). La intalnire "a fost solicitat sprijinul Presedintelui Romaniei pentru extinderea si diversificarea activitatii Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei.

[...] Presedintele Ion Iliescu a relevat principalele repere ale programului national de educare a tineretului, cuprins in Strategia nationala de integrare a Romaniei in structurile Uniunii Europene".
(sursa: www.presidency.ro)

Daca da, ce argumente de politica externa au stat in spatele sacrificarii cadrului intern prin emiterea unei hotarari cu caracter anticonstitutional, discriminatoriu si nedemocratic? 

"Sprijinul pentru extinderea si diversificarea activitatii Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei" si "Strategia nationala de integrare a Romaniei in structurile Uniunii Europene" se traduc prin interzicerea celorlalte asociatii cercetasesti si prin "sprijinul" structurilor statului roman (Ministerul Invatamantului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, prefecturile si primariile) pentru o singura asociatie (...non-guvernamentala)?

Daca da, care mai poate fi caracterul "non-guvernamental" al unei astfel de organizatii, oricum s-ar numi ea?

Legea nr. 182/2002 noteaza la Art. 24.

(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime. 

Hotararea 83 incalca legea fundamentala a tarii - Constitutia Romaniei, si anume

Art. 40 – Dreptul de asociere

(1) Cetaţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

Art. 2 – Suveranitatea

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Art. 16 – Egalitatea în drepturi

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

Hotararea este anticonstitutionala prin faptul ca:
-interzice dreptul la asociere al cetatenilor romani in asociatii cercetasesti (altele decat Organizatia Nationala “Cercetasii Romaniei”)

-transforma optiunea de a fi recunoscut de OMMS intr-un criteriu obligatoriu pentru un ONG din Romania, ceea ce constituie o atingere a suveranitatii tarii.

-discrimineaza pozitiv ONCR in relatia cu mai multe institutii de stat

Art. 20. din Legea nr. 182/2002 precizeaza ca:

Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ. 

(va urma)

(pentru context, vezi episoadele Cercetasii Romaniei dupa 1990 - traditie vs. impostura)

Alin Dimancescu

CONSILIUL SUPREM DE APARARE A TARII (CSAT)

----------------------------------------------------------------------------------

From: contact@fratii-dimancescu.ro

Sent: 2 aprilie 2015 10:17

To: csat@presidency.ro

Subject: cerere informatii H83/1995

Page 1 of 1

24.04.2015

in atentia Secretarului Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii

----------------------------------------------------------------------------------

Domnule General Mihai Somordolea,

Va scriu in numele unei asociatii care militeaza pentru cunoasterea istoriei cercetasiei din Romania, ca parte a istoriei nationale.

Cercetasia este cea mai mare miscare mondiala de educatie nonformala pentru copii si tineri. Are ca sursa de inspiratie armata si a fost infiintata in Marea Britanie, in anul 1908 de catre gen. Robert Baden-Powell.

In Romania armata a sprijinit infiintarea cercetasiei (1913/14) si dezvoltarea ei pana in anul 1937, iar primul presedinte a fost col. adj. regal Grigore Berindei. In primul razboi mondial cercetasii au participat organizat ca forte auxiliare, alaturi de armata romana. Desfiiintata in anul 1937, cercetasia s-a reorganizat incepand cu anul 1990.

In baza Legii nr. 544 din 2001, privind liberul acces la informatiile de interes public, va rugam sa aveti

amabilitatea de a ne sprijini cu urmatoarele:

1. punerea la dispozitie a unei copii dupa Hotararea nr. 83 emisa de CSAT la data de 17.10.1995, semnata de catre presedintele CSAT Ion Iliescu

(cunoastem textul hotararii prin referiri facute la ea in alte lucrari, dar nu avem formatul oficial/complet).

2. precizarea starii acestei hotarari (in vigoare / amendata / abrogata), cu eventualele informatii suplimentare.

Va multumesc,

Alin Dimancescu,

presedinte

Asociatia "Fratii Dimancescu"

istorie si traditie cercetaseasca

----------------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------------

NESECRET

Exemplar unic

Palatul Cotroceni, Bulevardul Geniului nr. 1-3, Sector 6, 060116 Bucuresti, Romania

NESECRET

Nr. DSN1/388, din 08.04.2015

Urmare solicitarii dumneavoastra, transmisa in format electronic, inregistrata cu nr. DSN1/388/2015, referitoare la furnizarea unei hotarari a Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii, va comunicam urmatoarele:

- Potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile Consiliului se comunica

numai autorităţilor publice si institutiilor publice la care se refera;

- Circulaţia acestui document este protejata si restricţionata atat prin dispozitia legala mentionata cat si prin caracterul secret de desfasurare a sedintelor Consiliului, context in care nu putem da curs favorabil solicitarii dumneavoastra.

CONSILIER DE STAT

MIHAI SOMORDOLEA

Domnului DIMANCESCU ALIN

E-MAIL: contact@fratii-dimancescu.ro

Administratia Prezidentiala

Secretariatul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

----------------------------------------------------------------------------------

PRESEDINTIA ROMANIEI

----------------------------------------------------------------------------------

From: contact@fratii-dimancescu.ro 

Sent: 16 octombrie 2015 14:52

To: procetatean@presidency.ro

Cc: csat@presidency.ro

Subject: precizari legate de H83/1995 CSAT

----------------------------------------------------------------------------------

Domnului Klaus Werner Iohannis - Presedintele Romaniei

Domnule Presedinte,

Va scriu in numele unei asociatii care militeaza pentru cunoasterea istoriei cercetasiei din Romania, ca parte a istoriei nationale. 

Cercetasia este cea mai mare miscare mondiala de educatie non-formala pentru copii si tineri. Are ca sursa de inspiratie armata si a fost infiintata in Marea Britanie, in anul 1907 de catre lord Robert Baden-Powell . 

In Romania cercetasia a aparut in anul 1913, iar prima asociatie s-a constituit un an mai tarziu. Dupa ce a contribuit la educatia unor generatii intregi de buni cetateni si lideri ai Romaniei, dar si dupa pagini eroice scrise in primul razboi mondial, cercetasia este desfiiintata in anul 1937. Incepand cu anul 1990 cercetasia se reorganizeaza ca miscare, prin aparitia mai multor asociatii de profil.

Acum 20 de ani, pe 17 octombrie 1995, Consiliul Suprem pentru Apararea Tarii a adoptat 

Hotararea nr.83 privind infiintarea si functionarea organizatiilor de cercetasi din Romania

Art.1. Aproba propunerea privind adoptarea de masuri pentru intarirea autoritatii Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei”, ca organizatie unica in Romania, afiliata la OMMS si de interzicere a organizatiilor care nu sunt acceptate de OMMS.

Art.2. Ministerul Invatamantului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, prefecturile si primariile vor sprijini activitatea Organizatiei Nationale “Cercetasii Romaniei” si filialelor locale ale acesteia.

Hotararea a fost semnata de catre presedintele Ion Iliescu.

Textul hotararii apare in lucrarea “De la post-comunism la pre-tranzitie” publicata in anul 1997 de catre Grupul pentru Dialog Social (editor - Victor Barsan), cu sprijinul Delegatiei Comisiei Europene in Romania. 

Prevederile hotararii in cauza

1. sunt neconstitutionale, deoarece incalca dreptul la asociere garantat de Constitutia Romaniei

2. ating suveranitatea tarii prin transformarea afilierii la un organism international (OMMS - Organizatia Mondiala a Miscarii Scout) intr-un criteriu obligatoriu pentru Romania

3. discrimineaza pozitiv  o asociatie/ONG in relatia cu mai multe institutii de stat, ceea ce constituie iarasi o incalcare a Constitutiei

Aceasta hotarare a influentat dezvoltarea miscarii cercetasesti din Romania, consolidand pretentia ONCR de a se auto-considera vechea asociatie din anii 1914-1937.

Chiar daca intr-un final nu a dus la desfiintarea celorlalte asociatii, aplicarea hotararii le-a ingreunat acestora dezvoltarea.

Prevederile ca o asociatie sa fie considerata singura de profil din Romania si/sau ca aceasta are sprijinul institutiilor statului roman sunt de natura a crea perceptia ca aceasta asociatie reprezinta intreaga miscare cercetaseasca sau ca se substituie acesteia.

La o solicitare anterioara adresata catre CSAT (nr. DSN1/388/2015, atasat) am rugat sa se comunice daca Hotararea nr. 83/1995 mai este in vigoare. Raspunsul primit (atasat) a invocat art.12 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT, precum si caracterul secret al hotararii in cauza.

Lipsa unei transparente pe acest subiect poate crea perceptia ca aceasta hotarare este inca in vigoare si continua sa produca efecte legate de sprijinul unor institutii ale statului roman (cele mentionate) catre beneficiara hotararii. 

Fata de cele de mai sus, va rugam ca in calitate de Presedinte al Romaniei si Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa luati in considerare caracterul abuziv, netemeinic si neconstitutional al hotararii in cauza si sa dispuneti masurile necesare pentru ca CSAT sa desecretizeze hotararea si sa comunice informatii despre aceasta.

In cazul in care hotararea este in vigoare, chiar daca aplicarea ei cu privire la interzicerea altor asociatii a devenit de la sine caduca, va rugam sa dispuneti anularea ei pentru a inchide un episod rusinos din istoria democratiei noastre si dureros pentru miscarea cercetaseasca.

Considerand subiectul Hotararii nr.83/1995 ca unul de inters public pentru societatea civila si pentru miscarea cercetaseasca din Romania, va multumesc anticipat in asteptarea unor precizari din partea Presedintiei si a CSAT.  

Cu deosebita consideratie,

Alin Dimancescu,

presedinte

Asociatia "Fratii Dimancescu"

istorie si traditie cercetaseasca

---------------------------------------------------------------------------------- 

----------------------------------------------------------------------------------

From: procetatean@presidency.ro [mailto:procetatean@presidency.ro] 

Sent: 29 ianuarie 2016 11:19

To: contact@fratii-dimancescu.ro

Subject: Raspuns petitie

----------------------------------------------------------------------------------

Petitia nr.32694

Data: 29-01-2016

Domnule Alin Dimancescu,

Referitor la petitiile adresate Presedintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis, la data de 16 octombrie 2015 si, ulterior, la 18 decembrie 2015 si respectiv 21 decembrie 2015, va precizam urmatoarele:

Asa cum ati fost informat si prin adresa nr. DSN1/388 din 08.04.2015 a Secretariatului CSAT, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile Consiliului se comunica numai autoritatilor publice si institutiilor publice la care se refera.

Circulatia acestui document este protejata si restrictionata atat prin dispozitia legala mentionata cat si prin caracterul secret de desfasurare a sedintelor Consiliului, context in care nu se poate da curs favorabil solicitarii dumneavoastra.

Totodata, va menţionam cã informaţiile clasificate ce se regasesc in Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii nr. 83 din 17.10.1995 sunt protejate, in ceea ce priveste circulatia documentului respectiv, de prevederile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si ale H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate.

Cu stima,

Consilier de Stat

Gabriel-Cristian Piscociu

----------------------------------------------------------------------------------

Despre prietenie si cercetasie

April 21, 2016, 11:45 pm

≫ Next: Concurs - Istoria Cercetasiei

≪ Previous: Demersuri legate de H83 / 1995 - CSAT (beneficiar ONCR)

$

0

0

Concurs - Istoria Cercetasiei

May 10, 2016, 3:01 pm

≫ Next: Lansare "Cercetasii" (Scouting for Boys / Baden-Powell)

≪ Previous: Despre prietenie si cercetasie

$

0

0

Lansare "Cercetasii" (Scouting for Boys / Baden-Powell)

May 31, 2016, 5:19 pm

≫ Next: Nestor Urechia

≪ Previous: Concurs - Istoria Cercetasiei

$

0

0

Nestor Urechia

August 13, 2016, 5:14 am

≫ Next: Povete pentru excursionisti la munte

≪ Previous: Lansare "Cercetasii" (Scouting for Boys / Baden-Powell)

$

0

0

(1866-1931)

Scriitor, publicist si inginer roman, fiul scriitorului V.A. Urechia.

A fost Director in Ministerul Lucrarilor Publice, Director al Scolii de Conductori de Lucrari Publice si profesor la Scoala Politechnica din Bucuresti.

Colindator al muntilor, cunostea toate potecile Bucegilor, pe care i-a descris ca nimeni altul in volumul intitulat „In Bucegi", tiparit si în limba tranceza sub titlul: „Dans les Carpathes Roumains".

Opera sa cuprinde: “Zanele din Valea Cerbului'', “Caruta Postii", “Povestiri duioase", “Drumurile Brasovului'', “Umbletul pe jos'', “In imparatia muntilor", “Aripi si cantece", “Salamandra maiastra”, “Gaze", “Zâmbetele pamantului" si “Prietenele noastre pasarile". 

A publicat in seria Biblioteca Asociatiei Cercetasii Romaniei: “Dragi sa ne fie muntii”  si "Saculetul de povesti al cercetasului" (1919), iar romanul “Robinsonii Bucegilor” (1916), subintitulat “Intamplarile a trei cercetasi” este premiat de Academia Romana.

Nestor Urechia a fost un prieten al cercetasiei, fiind membru de onoare al asociatiei.

• vezi si alte personalitati

surse:
1. Nestor Urechia, Revista “Cercetasul”, numarul 13, aprilie 1931

2. Mircea Stefan, Drumul Cercetasilor Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

foto: cercetasia.ro

Povete pentru excursionisti la munte

August 13, 2016, 8:17 am

≫ Next: Puii de Soimi

≪ Previous: Nestor Urechia

$

0

0

-Daca nu te simti tocmai bine, nu pleca la munte

-Nu-ti incarca stomacul, ca la urcus greu o sa-ti fie
-Cand incepi urcusul, ia-o încet, cu pas in tact, pas vanatoresc; respira, pe cat se poate, pe nas, tinand gura inchisa

-Daca, din pacate, esti fumator, nu fuma la urcus, caci aceasta iti oboseste mult pieptul si-ti strica aerul cel inviorator al muntelui

-Nu o lua drept la mal; la munte, drumul ce pare mai scurt e cel mai lung

-Fii cu bagare de seama la picioare, unde le asezi; daca vrei sa privesti, opreste-te 

-Cat mai putina vorba, mai cu seama la suis; vorba îti oboseste pieptul si poate supara pe tovarasi

-Nu te zbengui ca un catel; la coborisuri nu o lua la goana, ca lesne poti sa te rostogolesti intr-o prapastie

-Nu e bine sa bei apa la toate izvoarele ce intalnesti

-Cea mai vatamatoare bautura la munte este alcoolul

-Dupa fiecare ceas de umblet, opreste-te ca sa rasufli, cinci minute, insa stand in picioare

-Cand te opresti, imbraca-te cu o haina mai mult, mai cu seama daca esti asudat

-Grijile de acasa lasa-le la poalele muntelui

-Trei sunt insusirile bunului muntean: sa fie rabdator, sa fie cu voie buna, sa fie saritor intru ajutorarea tovarasilor

-Nu te prinde sa faci ispravi pe cari se poate sa le platesti cu viata

-Asculta calauza ce ti-ai ales

-Afara de odihna socotita, nu pierde timpul, ci gandeste-te la noaptea care iute soseste

-Nu e de nici un folos sa canti si mai putin sa zbieri pe drum. 

-Salbatic lucru este sa distrugi copaci si flori. Florile ce culegi nu le smulge cu radacina cu tot

-Este foarte primejdios pentru cei ce umbla in urma ta, pe poteca, dedesubt, sa petreci, aruncand si rostogolind pietre si bolovani

-Odata ajuns la o casa de adapost, odihneste-te in tacere. Fii cuviincios, respecta pe ceilalti adapostiti cari au nevoe de repaos. Nu te crede obligat sa faci un chef fiindca ai ajuns la varf

-Nu te iscali pretutindenea aminteste-ti zicala latineasca: Nomina stultorum…*

-Nu face si nu lasa tot felul de murdarii, ori pe unde treci si stai. 

Nestor Urechia

articol din Revista “Cercetasul”, numarul 15, iunie 1931

ilustratie: Aimee Urechia din Vraja Bucegilor, Nestor Urechia, Touring Clubul Romaniei, Cartea Romaneasca SA, 1926

* Nomina stultorum in omnium locorum = Numele prostilor pe toate gardurile (locurile)

• vezi cine a fost Nestor Urechia 

---

Puii de Soimi

August 13, 2016, 5:40 pm

≫ Next: Smardioasa, septembrie 1916

≪ Previous: Povete pentru excursionisti la munte

$

0

0

Cine sunt "Puii de Soimi"?

Dupa cum ne lamureste regulamentul Asociatiei Cercetasii Romaniei, ei sunt copii intre 7 si 11 ani, care se silesc sa pazeasca legea cercetasului si care prin fapte potrivite acestei legi se pregatesc a fi buni cercetasi. Apoi regulamentul spune mai departe ca ei se inscriu prin mijlocirea invatatorului sau a parintilor ca nu poarta pajura (insigna cercetasilor cu legamant) si sunt ucenici in ale cercetasiei. Toti puii de soimi au in fiecare saptamana un ceas comun de adunare pentru jocuri si plimbari si unul premergator acestuia pentru raport, cand ei arata cum au pazit legea si cum au implinit temele cercetasesti ce li s-au dat.

Regulamentul fiind modelul dupa care noi lucram, inseamna ca pentru copii intre 7-11 ani trebui sa ne calauzim de cele fixate in el. Raspund oare partile din regulament privitoare la puii de Soirni cu cerintele copiilor intre 7-11 ani ? Mai avem noi si alte lucruri ajutatoare care sa ne inlesneasca instruirea puilor de soimi?

Nu. Atunci, ce e de facut? E necesar a intregi litera regulamentului cu directive, care sa complecteze lipsurile. Mai intai sa vedem ce se intampla cu copiii intre 7-11 ani in Anglia, - tara de origine a cercetasiei. Se face acolo mai mult decat la noi si ce anume? Daca rasfoim manualele cercetasesti din Anglia constatarn ca lucrurile stau cu totul altfel decat la noi. In Anglia ei sunt numiti "pui de lup"- si spre deosebire de puii de soimi de la noi, ei au un costum, o lege, un legamant si un salut deosebit de al cercetasilor. Ceva mai mult, ei se bucura de un regulament aparte si o instruire speciala.

Acum, dupa ce am vazut ce scrie cartea la noi si ce este in Anglia, sa vedem si unde au dus incercarile noastre cu puii de soimi, daca am fost bine orientati si am lucrat asa cum trebuia.

Sa aratam deci rezultatele obtinute prin practica de pana acum. In general vorbind in Romania de la infiintarea cercetasiei si pana in prezent numarul puilor de soimi a fost asa de mic ca aproape el nu a contat. Incercarile facute ici si colo au fost putine si nu s-a pastrat o continuitate in lucru. Nu ne-au ramas nici un fel de instructiuni sau alt material scris, care sa fi completat cu ceva cele aratate la inceput in extrasul din regulament.

Sa luam si un caz special si sa vedem rezultatele obtinute. La cohorta I Galben “Mircea cel Mare” din Bucuresti s-a incercat a se forma o centurie de pui de soimi din elevii a 3 scoli primare, cu care s-a lucrat 2 ani.Lucrul la inceput a mers bine cateva saptamani, apoi au inceput greutatile. S-a simtit, chiar din primele zile lipsa unei directive si a unui program de lucru special. Si astfel Comandamentul Cohortei s-au vazut nevoiti dupa o luna sa intocmeasca un program deosebit pentru “puii de soimi”. S-a constatat ca nu era suficient a socoti pe copii drept ucenici in ale cercetasiei si s-a ajuns la concluzia ca legea cercetasului este prea mare si prea complicata pentru mintea unui copil de 7 ani, de exemplu.

Atunci din lipsa unui manual pentru puii de soimi, s-au improvizat diferite lucruri si cu toata intentia buna a comandantului de centurie s-au facut greseli. Insa aceste greseli au scos si mai mult in evidenta nevoia de a pune la indemana comandantilor si puilor de soimi mijloacele cele mai potrivite dupa care sa lucreze.

Randurile de fata sunt scrise cu intentia de a arata calea pe care trebuie sa o urmam, tinand seama de a avea o cercetasie pentru copii intre 7-11 ani, care sa se apropie de regulile generale stabilite pentru aceasta perioada de varsta in lumea intreaga si care totodata sa se potriveasca nevoilor copiilor nostri.

Dam mai jos partile esentiale ale organizarii si instruirii puilor de soimi, care au fost deja experimentate la Centuria a XII-a pui de soimi a Cohortei I Galben, Bucuresti cu rezultate serioase. Ele sunt puse in concordanta cu regulile stabilite in Anglia pentru aceasta categorie de cercetasi. Tot ce urmeaza a fost vazut de Directia Cercetasiei inca din luna Martie 1930 si aprobat a se incerca. Legea si Legamantul, asa cum sunt redactate aci, au servit la depunerea juramantului puilor de soimi in Aprilie 1930.

LEGEA PUILOR DE SOIMI

1) Puiul de soim este iubitor de invatatura Si asculta de sfaturile parintilor si ale sefilor

2) Puiul de soim duce o viata sanatoasa si se sileste sa faca in fiecare zi o fapta buna.

LEGAMANTUL PUILOR DE SOIMI

Eu, Puiul de soim .… fagaduesc sa slujesc cu dragoste Patria si Regele si sa ma supun legii puilor de soimi.

Asa sa-mi ajute Dumnezeu.

SALUTUL PUILOR DE SOIMI

Salutul intreg

Mana dreaptil la palarie (boneta) cu degetul aratator si cel mijlociu in sus si celelalte in jos si unite.

Salutul pe jumatate

Acelasi, insa mana ridicata pana la Inaltimea umerilor. Se intrebuinteaza numai atunci cand puii de soimi nu sunt in uniforma sau n-au palarie.
Cele doua degete amintesc de cele doua puncte ale legii puilor de soimi. Puiul de soim da mana cu stanga.


Uniforme insigne si grade
Bereta in loc de palarie, crin mic ca insigna, iar gradele la fel ca ale cercetasilor.

Organizare
Trei pui de soimi formeaza o echipa, unul din ei fiind seful echipei. 

Sase pui de soimi formeaza o patrula, cel mai destoinic dintre sefii de echipa este seful patrulei.
Doua sau mai multe patrule formeaza o grupa de pui de soimi.
Grupele de pui de soimi sunt atasate pe langa centurile de cercetasi sau formeaza centurii aparte. Fiecare grupa este comandata de un sef de grupa, care e de dorit sa fie ales dintre cercetasii destoinici din apropiere.

Centurile de pui de soimi sunt comandate de catre coman-danti sau comandante (de centurii care sunt ajutati de cate un comandant de grupa*.

(*in Anglia, in mod obisnuit puii de soimi au comandante, pentru cursul primar, fiind numai profesoare).

Instructia.

Este data prin sezatori, plimbari, vizite, excursii, tabere sau colonii cercetasesti. Scopul cercetasiei pentru puii de soimi este, ca si la cercetasi: armonizarea educatiei nationale, moral-religioase, intelectuale si fizice prin indrumari practice.

Se vor tine in seama Indrumarile date in programul de lucru pentru cercetasi de d-l G. D. Mugur, adaugandu-se urmatoarele indrumari:

a) Pentru formarea caracterului se va servi mai cu seama de povestiri si mici piese de teatru.

b) La educatia fizica se vor folosi mai mult jocurile pentru formarea spiritului de cooperatie, concentrarii efortului, observatiei etc.

In rezumat se va cauta ca prin Iucru manual sa se dezvolte spiritul de aplicatie (realizari practice).

Prin studiul naturii sa se desvolte respectul si bunatatea fata de animale.

Prin jocuri sa se desvolte voiosia, spiritul sportiv si camaraderia.

Prin alte activitati fizice usoare, sa se ajunga la o buna desvoltare fizica, iar prin jocuri intre partide sa se dezvolte altruismul si disciplina.

Ca metoda de lucru se va adopta aceia care corespunde spiritului copiilor, totul predandu-se sub forma cea mai simpla.

Conditiunile ce se cer pentru diferitele trepte ale puilor de soimi

Puii de soimi incepatori

1) Sa cunoasca legamantul si legea puilor de soimi.

2) Sa cunoasca saluturile si intrebuintarea lor.

3) Sa cunoasca marsul cercetasilor (puilor de soimi).

4) Sa cunoasca organizarea puilor de soimi (echipa-patrula-grupa).

5) Sa cunoasca istoricul puilor de de soimi (cercetasiei).

6) Sa faca si sa spuna 1ntrebuintarea a patru noduri.

7) Sa execute un mic lucru manual.

8) Sa aiba carnet de pui de soim, in care sa fie trecute cel putin lucrurile intamplate la doua adunari.

Puii de soimi clasa a II-a

1) Stagiu de cel putin trei Iuni de cand a reusit la examenul de incepator.

2) Sa poata explica si conduce un joc.

3) Sa cunoasca mijloacele prin care se pastreaza si se 1ngrijeste sanatatea.

4) Sa poata povesti o istorioara.

5) Sa fi indeplinit conditia ceruta de jocul lui Kitn.

6) Sa cunoasca punctele cardinale.

7) Sa cunoasca cinci semne de urme.

8) Sa cunoasca semnalizarea a cel putin 6 litere din alfabet.

9) Sa faca si sa cunoasca intrebuintarea a sase noduri.

10) Sa poata aprinde un foc din trei chibrituri.

11) Sa cunoasca doua cantece cercetasesti.

12) Sa stie cum se face o targa din bastoane si cum se panseaza un deget.

Puii de soim clasa I

1) Sa fi trecut examenul de cercetas de cl. a II-a.

2) Sa fi luat parte la o excursie de o jumatate zi.

3) Sa conduca o patrula in bune conditiuni timp de trei saptamani.

4) Sa cunoasca organizarea cercetasiei.

5) Sa cunoasca semnalizarea Morse.

6) Sa cunoasca si sa poata invata pe altii 2 jocuri romanesti.

7) Sa recunoasca dupa coroana, frunze si flori cinci plante si cinci pomi fructiferi.

8) Sa descrie steagul tarii si sa arate cum trebuie respectat.

9) Sa poata conduce lucrarile pentru asezarea si desfa-cerea unui cort.

Specialitati

Grupa I (caracter cu rosu): observator, semnalizator etc.

Grupa II (lucru manual galben): lemnar, impletitor, artist.

Grupa III (serviciu social albastru): crucea rosie, gospodar si calauza.

Grupa IV (educatie fizica-verde): atlet, inotator, conducator de jocuri.

Stele pentru vechime: o stea de argint pentru fiecare an.

Puii de soimi de frunte: vor fi pui de soimi care vor fi trecut examenul de pui de soim 1ncepator, cl. a II-a si clasa I, vor avea cel putin un an vechime si vor poseda cel putin cate o specialitate din fiecare grupa de specialitati.

Conditiunile care se cer unui comandant de centurie pentru puii de soimi.

1) Sa fie recomandant de comandantul de cohorta si confirmat de catre Comandamentul Marii Legiuni a Romaniei.

2) Sa cunoasca statutul, regulamentul si programul de lucru al cercetasilor si sa aibe cunostinte si asupra organizarii puilor de soim.

3) Sa fie bine lamurit asupra scopului cercetasiei si programului de lucru cercetasesc.

4) Sa fie o persoana bine cunoscuta care sa inspire incredere si care sa fie inzestrata cu un caracter care sa poata asigura o buna influenta morala asupra copiilor. Sa dea dovada de energie la Iucru.

5) Varsta cel putin 18 ani.

6) Sa fie o persoana prezentabila care sa stie cum sa asigure o buna armonie intre cercetasie, scoala si parintii copiilor.

capitan Ioan Dem. Dimancescu - Comandant de Cohorta

articol din Revista “Cercetasul”, numarul 11, februarie 1931





extras din Statutele si Regulamentul Asociatiei "Cercetasii Romaniei", Editura Cartea Romaneasca, 1929

-> statut

-> regulament

vezi si:

Smardioasa, septembrie 1916

September 25, 2016, 2:14 pm

≫ Next: Plecam in pribegie

≪ Previous: Puii de Soimi

$

0

0

Pe 27 august (14 august pe stilul vechi / calendarul iulian) Romania a iesit din neutralitate si a intrat in primul razboi mondial.

Pe 28 august urmeaza mobilizarea cercetasilor, operatiune prin care fiecare cohorta isi aloca efectivele catre urmatoarele zone/specialitati (pregatite din timp): politie, curieri, telefonisti, telegrafisti, sanitari, transmitatori de ordine, usieri, informatori, inlocuitori functionari, paznici, ajutoare la munca campului, ajutoare in ateliere.

Infragerea de la Turtucaia - 1-6 septembrie 1916 a oprit ofensiva victorioasa din Transilvania prin transferul a 7 divizii pe frontul de sud.

Intre 29 septembrie si 5 octombrie (16-22 septembrie stil vechi) 1916 are loc Manevra de la Flamanda, - operatiune esuata a trupelor romane de a prelua initiativa la sud de Dunare.

La o zi distanta,

"23 septembrie 1916

Cercetasul Dimancescu Ioan este invoit a pleca la Comana - Smardioasa.

Comandantul Cohortei "Pastorul Bucur"

Prof. Constantin Nedelcu"

[click pentru a rasfoi Jurnalul de Cercetas]

* 6 octombrie 1916 (stil nou)

Deplasarea se va face in baza Ordinului de serviciu nr. 1513, in care se mentiona ca "cercetasul Dimancescu Ioan a fagaduit sa-si slujeasca cu dragoste Patria si Regele".

La Comana isi va intalni colegii din Cohorta Giurgiu, retrasa din orasul de pe Dunare. 

In ziua urmatoare, Smardioasa / 20 km de Dunare - va fi o sansa ca fratii Dimancescu sa se reintalneasca. Dimitrie Dimancescu era inrolat si se afla impreuna cu compania sa in localitate, dupa evenimentele dramatice prin care se incheiase operatiunea de la Flamanda.

"Toata dragostea mea fratelui meu care a venit sa ma vada pe front.

24.IX.916

Titi Dem Dimancescu

Restaurantul Garii Smardioasa

20 km departare de Dunare"

"Am primit dulciuri si pe Ionel. Dulciurile le-am oprit, pe el vi-l trimit inapoi.

Sarutati pe toti ce imi sunt dragi, eu va sarut cu drag pe toti.

Titi

Smardioasa 24.IX.916"

Ofiterii Companiei I Ciclisti ii vor scrie si ei in jurnal:

"24.IX.916

Dragalasului Jambonel, care in dragostea pentru frate-su, a indurat greutatile de a veni pe campul de lupta.

Comandant Compania I Ciclisti

Lt. Nicu Tataranu"

"24.IX.916

Fratiorului lui Dimancescu doua randuri spre amintirea unor timpuri desi grele totusi pline de farmec din partea

Lt. Aslan Const."

"In semn de aducere aminte a acestor prea frumoase timpuri, micului Jambonel

24.IX.916

Sublocotenent Gh. Condescu"

"Cu toata dragostea, fratiorului lui Jambonel

Lt. Badulescu"

De notat ca in jurnal si in ordinul de servici datele sunt notate pe stil vechi, in timp ce pe stampila din Smardioasa data este pe stil nou (adoptat din considerente de razboi inainte de a fi introdus oficial in Romania - 1919).

(convertor calendar)

Cu aceasta relatare se incheie Jurnalul de Cercetas al lui Ioan Dimancescu.

Peste 12 zile se va inrola ca voluntar la Scoala de Infanterie din Botosani.

Mai departe va participa ca ofiter in luptele din vara anului 1917 in Moldova si in campaniile din Basarabia (1918) si Ungaria (1919).

Alin Dimancescu

vezi si:

• Jurnal de Cercetas
• Povestea unui Cercetas
• HILL 789 - The Last Stronghold / Cota 789 - Ultima Reduta

rasfoieste

•  Jurnalele de cercetasi ale fratilor Dimitrie si Ioan Dimancescu 

Plecam in pribegie

November 11, 2016, 2:40 pm

≫ Next: 1 mineriada, 2 mineriade...

≪ Previous: Smardioasa, septembrie 1916

$

0

0

"Duminică, 13 noiembrie, 1916 De la ora opt de dimineaţă ne aflăm în curtea comandamentului de la Casa Şcoalelor. Stăm gata de plecare. Unii, ca şi mine, calmi, alţii fremătind de nerăbdare. Mai bine de două sute de cercetaşi urmează să plece în acest grup. Alţii pleacă cu formaţiile civile, militare sau de Cruce Roşie la care sînt repartizati. 

La grupul nostru din Bucureşti s-au adăugat şi o seamă de cercetaşi din alte localităţi, pe care încă nu-i cunosc. Unii sînt veniţi în Capitală mai de mult. Cum ei nu s-au mai putut întoarce acasă, în oraşele lor, acum evacuate, nu mai pot pleca impreună cu cohortele lor. Alţii, ca cei din Medgidia, fuseseră evacuaţi încă mai de mult, înainte de ocuparea oraşului, cînd trupele noastre s-au retras pe linia de rezistenţă Hîrşova-Babadag. Printre ei remarc îndeosebi pe Alecu Dan, cu tipul său de om de stepă. El este fiul directorului seminarului musulman din Medgidia, şi comandant al cohortei de cercetaşi din acea localitate dobrogeană, în care mulţi cercetaşi sînt turci şi tătari. Dar Dan Alecu nu este nici turc şi nici tătar. Este romăn, dintre cei care au sălăşluit -de totdeauna în vechea ţară a lui Dobrotici şi Mircea cel Bătrîn. 

De la Giurgiu s-au ataşat grupului nostru şi vărul meu Neagu Gutze, împreună cu cercetaşul Păunescu Nicolae (Călae), care, venit în Bucureşti, n-a mai avut timp să se întoarcă la Comana să plece la drum de acolo cu cercetaşii cohortei Călugăreni, aşa că plecă şi el cu grupul nostru. 

Cîteva rude mame, surori, verişoare veniseră să asiste la plecarea noastră, să-şi ia rămas bun şi să ne mai dea cîte un sfat. Marna şi surioara mea m-au însoţit pînă la Casa Şcoalelor şi credeam că se vor întoarce după aceea înapoi acasă. Dar n-a fost aşa. Au vrut să rămînă pină la urmă. Plecăm doar în necunoscut deşi toată lumea vorbeşte că plecarea noastră nu poate fi decît de scurtă durată. Mama, bravă şi curajoasă avea zimbetul pe buze, deşi în inima ei, ca orice mamă, era îngrijorată de tot ce s-ar putea pe drum. Prevăzătoare ca întotdeauna, îmi dădu, chiar în momentul plecării, o geantă mică de piele, ce se poartă pe umăr, atirnată de o curea. Era o amintire de la prima ei mare călătorie pe care o făcuse, cam la aceeaşi vîrstă ca vîrsta mea de acum. Geanta conţinea două sute de lei, bani de cheltuială, pentru caz de nevoie. Două sute de lei reprezentau cheltuiala zilnică a unei familii timp de 100 de zile. Ii rupsese de la gura celorlalţi copii mai mici ce rămîneau acasă. Soră-mea, Lucia, îmi dete şi ea un păhărel de aluminiu pliant, pus intr-un frumos toc de piele. Un pahar de voiaj, uşor, care ajunse numaidecît în adîncul unuia dintre buzunarele de la manta. Cum buzunarele erau foarte incăpătoare, mai împinsesem la fund şi o pereche nouă de mănuşi de lînă făcute în casă, mănuşi care, după cum îmi spuse mama, „o să-mi prindă bine la iarnă". 

De-abia spre ora prînzului am plecat. Comandantul detaşamentului, în aşteptare de noi ordine sau dispoziţii, tot amîna momentul plecării. In fine, pe la prînz, ne-am încolonat. Dar nici nu apucarăm să pornim, cînd un poştaş aduse o telegram urgentă. Dl. Constantin Nedelcu, desemnat comandant al de-taşamentului şi de curînd numit comandant al cohortei „Păstorul Bucur", cohorta Bucureştilor (înlocuinclu-l pe profesorul Şuteu - directorul liceului Cantemir-Vodă, care, mobilizat, primise noi însărcinări, luă telegrama, o citi şi o băgă in buzunar, apoi dete semnalul de plecare. Am răsuflat uşuraţi. Credeam că va fi venit un ordin de contramandare a plecării şi că vom face cale-întoarsă fiecare la casele lui. Dar n-a fost aşa. 

Şi am pornit la drum purtînd în spate (ca nişte melci uriaşi), cîte un rucsac, casa noastră, cu toate cele de trebuinţă pentru un drum lung şi poate - cine ştie - plin de surprize.

Mergeam tăcuţi, însoţiţi de cele cîteva rude, care veniseră să ne conducă. Străzile nu erau pustii, totuşi păreau goale. La acea oră lumea se găsea mai mult acasă sau la treburi. Cîte un rar trecător ne întreba unde mergem. Oamenii aflau că plecăm spre Moldova, fără însă să pară alarmaţi. Nici nu era încă vorba de o evacuare a oraşului. Lumea era calmă.

O primă oprire de zece minute am făcut-o la şosea, după „Bufetul" arhitectului Mincu. O haltă de ajustare, mai mare, am făcut-o la Băneasa, după trecerea podului. De aici ne-am luat rămas bun de la Bucureşti şi de la rudele noastre, care ne-au însoţit pînă acolo. „La revedere, pe curind" au fost ultimele cuvinte. Şi... ne-am aşternut drumului. 

La început am mers în coloană de marş şi mai apoi în şir pe marginea şoselei. Eu, echipat cel mai greu, cu mantaua mea militară şi cu ceva mai mult bagaj decît alţii, încheiam detaşamentul. Mergeam totuşi cu pas uşor şi nu aveam nici un fel de grijă." 

extras din "Eroi la 16 ani", jurnalul autobiografic al prof. Alexandru Daia,
cercetas erou in primul razboi mondial
comandantul Cohortei III Bucuresti

foto: ilustratie, Colectia de carti postale a Cohortei I "Mircea cel Mare", Bucuresti

• citeste si: Marturia unui cercetas erou

1 mineriada, 2 mineriade...

December 23, 2016, 2:35 pm

≫ Next: La Breaza, pe urmele Generalului Manolescu

≪ Previous: Plecam in pribegie

$

0

0

La Breaza, pe urmele Generalului Manolescu

February 3, 2017, 1:07 am

≫ Next: Ion Iliescu - presedintele cercetasilor

≪ Previous: 1 mineriada, 2 mineriade...

$

0

0